Rezoluție – Consiliul Național SȘIR, Târgu Jiu 2013

• Post by: Valentin Maier
• February 10, 2024
• No Comment

Membrii Consiliului Național al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, întruniţi la Târgu-Jiu în zilele de 24-25 mai 2013, au dezbătut problema rolului și locului istoriei în școală și au ajuns la următoarele concluzii:

1. Rolul fundamental al istoriei este promovarea valorilor civice democratice, îmbinând armonios apartenenţa la comunitatea locală, la naţiunea română şi la Uniunea Europeană;
2. Istoria asigură conservarea identităţii naţionale, formarea spiritului de toleranţă, promovarea şi înţelegerea adecvată a termenilor de „patrie” şi „patriotism”, cultivarea memoriei înaintaşilor, dezvoltarea unei conştiinţe a valorii în plan european;
3. În ultimii 15 de ani a avut loc o înjumătăţire a numărului de ore alocate disciplinei istorie în învăţământul gimnazial şi liceal, involuție care singularizează România la nivel european;
4. O singură oră de istorie pe săptămână este insuficientă pentru realizarea obiectivelor educaţionale ale acestei discipline; în consecinţă curricula şcolară este foarte încărcată, profesorii întâmpină mari greutăţi în a-i deprinde pe elevi să judece procesele istorice complexe, iar conștiința civică și participarea tinerilor la procesele democratice sunt în declin.

Având în vedere cele de mai sus, Societatea de Științe Istorice din România, care împreună cu alte 24 de asociații profesionale din educație a încheiat cu Ministerul Educației un Protocol de Colaborare valabil până în anul 2016, solicită:

1. Conştientizarea de către opinia publică a însemnătăţii istoriei pentru coeziunea şi buna funcţionare a societăţii;
2. Asigurarea unui minim de două ore pe săptămână la disciplina istorie la toţii anii de studiu din învăţământul gimnazial şi liceal;
3. Intensificarea colaborării între cadrele didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar prin constituirea unor grupuri de lucru care să propună regândirea programei de istorie sub aspectul conţinuturilor şi tematicii şi elaborarea unor manuale adecvate noilor programe, nivelului de vârstă al elevilor şi cerinţelor lor pentru dimensiunea pragmatică;
4. Realizarea unui dialog constructiv şi eficient între asociaţiile profesionale din educație şi responsabilii din Ministerul Educaţiei Naţionale în ceea ce priveşte problemele Curriculumului Naţional.