În cadrul Biroului Executiv al SȘIR s-a propus alcătuirea unor grupuri de lucru pe mai multe paliere (programe, conținututuri, competențe, activități de învățare, evaluare și ghiduri metodologice) pentru nivel liceal, clasele IX-XII cursuri de zi și seral, respectiv clasa a XIII-a F.R. Au fost avute în vedere atât filiera teoretică, profilul Uman – științe sociale și filologie, și Real, cât și filiera tehnologică și vocațională.

Inițiativa este urmarea unor cerințe exprimate la nivelul profesorilor de istorie, din cadrul filialelor de a veni cu noi planuri-cadru și programe adaptate cerințelor și nevoilor societății contemporane. Acestea, la începutul lunii septembrie, într-o formă structurată, vor fi prezentate Ministerului, ca alternativă la programele de istorie, nivel liceal, în uz de aproape două decenii.

În acest scop, inițial, a fost alcătuit un grup de lucru în vederea elaborării viziunii asupra noilor programe de istorie dedicate nivelului liceal, alcătuit din prof. Gabriel Stan, Elena Ichim, Ana Tudor-Preda, Cristina Ilincuța. S-a hotărât, totodată, o largă consultare a filialelor, respectiv, constituirea unor subrgupuri de lucru la nivelul acestora, care să vină cu propriile lor propuneri.

În cadrul Consiliului Național al SȘIR, din 28 mai, grupul de lucru, în urma mai multor deliberări a prezentat un prim proiect ce cuprinde motivația (argumentată) și principiile generale de orientare. A fost fixată, ca termen, data de 1 iulie 2022 pentru enunțarea de propuneri din partea filialelor, a tuturor celor interesați de disciplina istorie, membri sau nemembri ai societăți. S-a lansat perspectiva unei largi dezbateri în acest sens. Propunerile selectate vor fi analizate în cadrul Școlii de vară de la Buzău din iulie, anul curent.

Programa de istorie pentru liceu clasele IX-XII

 Propuneri pentru elaborarea Programei la disciplina Istorie – liceu, clasele IX-XII

MOTIVAȚIA

La nivel de structură, ca articulare, necesară, logică, păstrăm, ca bune practici, elemente din vechile programe, dar intervenim, major, ca priorități, în conținutul acestora, în articularea lor.

Viziune , Principii , Nr. ore , Conținuturi , Competențe , Evaluare , Metodologie.

Obiectivul este acela al unor (viitoare) Programe care să nu fie doar răspunsuri, de moment, la cereri actuale (mediul politic, noi planuri cadru), ci și care să ofere soluții viabile pentru o perioadă de timp, cu timp pentru verificare, perfectibilitate.

Totodată, urmărim în propunerile noastre pentru viitoarele Programe de istorie pentru liceu (clasele IX-XII), ancorarea în spiritul vremii (cerințele socio-profesionale, noile tehnologii și accesul deschis la informații), la cerințele și nevoile educaționale, din punct de vedere al disciplinei istorie, atât al profesorilor, cât și al beneficiarului direct, elevul. Accesibilitate, interesul general motivațional prin ancorare în problemele și fenomenele majore contemporane care să-și găsească reflexii în similarități istorice trecute.

Viziunea propusă urmărește : identitatea, alteritatea, specificitatea, unitatea

Argumentul: ca răspuns la problemele lumii contemporane în privința omului/copilului și conexiunea cuEducația ca o (una dintre) modalitate de a identifica soluții viabile, acceptate comunitar, cu privire la :

a. Dezarticularea socială prin lipsa de identificare cu valorile societale și de grup

b. Lipsa de asumare politică (absenteism politic manifest prin lipsa interesului pentru vot, la alegeri)

c. Dezorientarea în fața alegerilor multiple, în cazul tinerilor (copii, adolescenți), ca răspuns la angoasele/neliniștile prezentului real și nu virtual

d. Ermetismul individual, prin angajarea în lumea virtuală, asimilată celei reale.

Din acest motiv, urmărim, ca viziune , următorii parametri formatori:

1. Identitate și identificare (ca individ, grup, cetățean)

Argumentul : avem în vedere Orientarea socio-profesională și posibilitatea de a activa în afara României (în condițiile societății deschise, funcționale). Acest fapt implică și o măsură de asigurare a identificării și identității cu spațiul de apartenență, România, și nu doar din punct de vedere etnic (român).

2. Spiritualitatea manifestă prin cultură și cunoaștere

Argumentul : în contextul societății globale, a societății de consum se produce alteritatea individului, manifestă și prin influența față de valorile societății, valori culturale perene. Avem în vedere atât valorile unității (toleranță, solidaritate), cât și pe cele ale specificității, adică cele care dau sens apartenenței unui individ, grup social. O specificitate activă, angajantă și nu amorfă

3. Conștiința apartenenței

Argumentul : Nu suntem o masă amorfă, ci una conștientă de origine, de valorile culturale proprii care cuprind limba, religie, tradiții și obiceiuri, istorie. O spiritualitate românescă recuperată

4. Unitatea, prin acceptarea celui de lângă noi, a celuilalt, diferit de noi.

Argumentul : într-o lume a schimbărilor, generate societal (migrațiile, terorismul, fanatismul religios, conflicte inter-etnic, inter-religios), trebuie identificate nu doar răspunsuri, ci și soluții viabile

Propuneri:

1. Programele școlare să se raporteze la competențele cheie europene, conform documentului redactat în anul 2006.
2. Istoria să se predea cronologic, să păstreze periodizarea programelor de la clasele gimnaziale.
3. Ponderea istoriei românilor să fie în echilibru cu istoria universală la clasele IX-XI.
4. Clasa a XII-a să fie dedicată numai istoriei românilor.
5. Să fie introduse teme transversale, inter și trans-disciplinare, care să permită elevilor aprofundarea unor teme universale, naționale, locale.
6. Programa de istorie pentru profilele tehnologic și vocațional să evidențieze importanța studierii disciplinei în viața de zi cu zi.
7. Programele să fie însoțite de ghiduri metodologice cu exemple de bune practici.
8. Diversificarea programelor CDȘ la nivel național și valorificarea celor deja existente, aprobate de minister.
9. (Planul de învățământ – alocarea unui număr mai mare de ore în Trunchiul Comun, dar și a orelor la dispoziția profesorului prin intermediul CDȘ – urilor la clasele a IX-a – a X-a, profil umanist.)

APELUL LA COLABORARE  PENTRU FILIALE

Propunerile din partea filialelor privind programa (conținuturi, sugestii de evaluare, sugestii metodologice etc.), cu termen până la data de 01.07.2022.

APELUL LA COLABORARE/susținere către RECTORII UNIVERSITĂȚILOR (BUCUREȘTI, IAȘI, CLUJ-NAPOCA) / UNIVERSITARI / ACADEMIEI ROMÂNE (PREȘEDINTELUI IOAN Aurel-pop, Departamentului/secției de istorie a Academiei Române), poate mediului politic (parlamentari-europarlamentari profesori de istorie).

Ediția a doua a Concursului „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale”, organizat de SȘIR, este dedicată patrimoniului mobil.

Centralizatorul cu participanții la Concursul „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale” poate fi descărcat aici.

Societatea de Științe Istorice din România (SȘIR) are în derulare ediția a doua a Concursului „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale”. Înscrierile la concurs continuă, dar termenul limită se apropie. Vă rugăm să nu lăsați pe ultimele zile trimiterea portofoliilor de concurs.

Ghidul de concurs (în format pdf, include anexele)

Societatea de Științe Istorice din România, Filiala București, vă invită la conferința Cultură memorială și cultura războiului în zilele noastre. Note pe marginea unui jurnal de cercetare la Est de Prut, susținută de către dr. Nicolae Mihai, cercetător științific III la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Plopşor” din Craiova.

Evenimentul va avea loc pe data de 23 martie, între orele 9.30-12.00 și se va desfășura online prin linkul de acces:

https://meet.google.com/ggp-uqii-ivw

Vă așteptăm cu drag!

Societatea de Științe Istorice din România, Filiala București, vă invită la prelegerea Evoluții structurale și statistice în învățământul superior bucureștean în anii 1950, susținută de către dr. Valentin Maier (Muzeul Universității din București).

Evenimentul va avea loc pe data de 23 februarie 2022, ora 9:30 și se va desfășura online prin linkul de acces:

https://meet.google.com/pdv-vrzq-gqw

Vă așteptăm cu drag!

Societatea de Științe Istorice din România (SȘIR) lansează ediția a doua a Concursului „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale”. Cu această ocazie prezentăm afișul oficial și ghidul concursului. Vă așteptăm să vă înscrieți în număr cât mai mare!

Ghidul  Concursului SȘIR, Editia a II-a, 2002

Societatea de Științe Istorice din România, Filiala București, vă invită la Simpozionul Municipal Magia Istoriei, ediția a II-a. Evenimentul va avea loc pe data de 26 ianuarie 2022, orele 9:30-13:00 și se va desfășura online prin linkul de acces:

https://meet.google.com/shx-zqau-giu

Vă așteptăm cu drag!

Termenul pentru trimiterea articolelor și recenziilor pentru revista „Studii și articole de istorie” nr. 89/2022 a fost extins. Vă așteptăm cu deosebit interes contribuțiile până la 15 februarie 2022.

Revista „Studii și articole de istorie” este principala publicație a Societății de Științe Istorice din România. Ea apare fără întrerupere din anul 1955, până în anul 2021 fiind publicate un număr de 88 de volume. Revista se adresează în special profesorilor de istorie din învățământul preuniversitar și universitar, precum și cercetătorilor științifici.

            Tematic, „Studii și articole de istorie” acordă prioritate contribuțiilor referitoare la didactica istoriei și istoria educației, dar publică și studii referitoare la alte subiecte. De regulă, sunt publicate studii în limba română, însoțite de câte un rezumat în limba engleză. Revista poate include și materiale ale unor istorici din afara României, cu rezerva publicării lor, în funcție de fiecare caz, fie în limba engleză, fie într-o traducere în română.

           Studiile şi articolele propuse spre publicare sunt supuse unei evaluări colegiale potrivit sistemului double blind peer-review (evaluare anonimă de către doi referenți).

           Revista „Studii și articole de istorie” a fost clasificată B pentru domeniul Istorie la evaluarea editurilor şi revistelor cu profil umanist, realizată în 2020 de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, iar conţinutul său este indexat în bazele de date Central and Eastern European Online Library (CEEOL – www.ceeol.com) şi ERIH+.

           Numărul XC (2023) al revistei „Studii și articole de istorie” va cuprinde următoarele grupaje:

• Solidaritate și conflict

Societatea umană a fost structurată de diverse forme și niveluri de solidaritate și asociere, precum și de multiple conflicte, de la competiția pentru resurse până la forme de violență individuală și colectivă. Binomul solidaritate-conflict a fost esențial în progresul omenirii, după cum spargerea sa a condus la unele dintre cele mai mari tragedii istorice. Sunt binevenite atât analizele sintetice, cât și studiile empirice, focalizate pe unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

• Solidaritățile multiple, suprapunerile și tensiunile dintre acestea – solidarități familiale, solidarități locale, solidarități profesionale, solidarități religioase, solidarități naționale, solidarități de gen, solidarități umane.
• Conflicte și violență – forme de evoluție istorică.
• Reglementări internaționale ale formelor de purtare a războiului, ale statutului combatanților și ale drepturilor populației civile.
• Impactul conflictelor asupra solidarităților umane.
• Salvare individuală versus solidaritate socială.

• Între agora, bibliotecă și catedră – istoricul în societate

Istoricii, ca și celelalte categorii de intelectuali, au o triplă vocație: producerea de cunoaștere (cercetarea științifică), transmiterea sistematică a cunoașterii (predarea) și participarea la dezbaterea și/sau rezolvarea problemelor cetății (angajamentul civic). Între idealul împlinirii depline a acestei vocații și limitele individuale ale fiecărui istoric există o tensiune. Cum, realist vorbind, nici o persoană, oricât de capabilă ar fi, nu poate performa egal în toate aceste componente/domenii ale activității sale, istoricii au avut de făcut opțiuni și prioritizări ale acțiunii lor, ținând cont și de diverse constrângeri sociale, economice sau politice. Sunt binevenite atât analizele sintetice, cât și studiile axate pe cazuri concret-istorice, focalizate pe unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

• Modele culturale, habitus profesional, structuri instituționale și opțiuni individuale.
• Cercetarea și „turnul de fildeș” al istoricului.
• Vocația didactică a istoricului – forme de manifestare, rezultate, impact.
• Angajamentul public al istoricului – între comanda socială/politică, opțiunea pentru critica socială și activismul civic.

• Mari români în exilul lor

De-a lungul istoriei mulți români au luat – voluntar sau silit – calea exilului determinat politic. În secolele XV-XVIII diverși/diferiți domni și boieri au fost nevoiți să ia calea pribegiei, în secolul al XIX-lea a fost rândul pașoptiștilor și al lui Alexandru Ioan Cuza, pentru ca în secolul XX să asistăm la un noul val de exilați, provocat de regimul comunist. Unii au plecat în „pribegie” fără speranța vreunei posibile reveniri, alții au fost animați de nădejdea unei reîntoarceri victorioase. Modul de a experimenta exilul s-a schimbat în timp, iar adaptarea la societățile care i-au găzduit pe exilați nu a fost niciodată simplă. Uneori ura guvernanților i-a urmărit pe exilați și „peste mări și țări”, sau s-a răsfrânt asupra rudelor rămase în țară. Pe de altă parte, mulți dintre exilați au căutat să păstreze legătura cu apropiații rămași în țară și/sau să acționeze pentru pregătirea unei reveniri. Sunt binevenite studiile focalizate pe unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

• Diferențe și asemănări între exilul determinat politic și emigrația voluntară.
• Forme de organizare a diasporei românești. Rolul exilaților politici.
• Familiile exilaților și adaptarea la străinătate – prima și a doua generație.
• Forme ale legăturii cu România (angajament politic, contacte profesionale, legături familiale).
• Exilul interior.

• Istoria învățământului

• Didactică și management educațional în predarea și învățarea istoriei. Analize și opinii

                        Au prioritate analizele concrete, bazate pe experiența directă a autorilor, precum și materialele axate pe predarea online.

• Aniversări, memorie și conștiință istorică

• Miscellanea

• Recenzii

                        Pentru lucrări apărute în anii 2021 și 2022.

Opțional, până la data de 31 octombrie 2022, autorii sunt încurajați să comunice redacției titlurile și un punctaj al articolelor pe care intenționează să le transmită spre publicare, pentru a putea beneficia de consultanță înainte de redactarea respectivelor contribuții.

Termene:

• 15 ianuarie 2023 – trimiterea versiunii electronice integrale a studiilor, articolelor și recenziilor propuse spre publicare.
• ianuarie-martie 2023 – procesul de evaluare, la finele căruia secretariatul de redacție va comunica autorilor avizul de publicare și/sau solicitările evaluatorilor de ameliorare a contribuțiilor; după această comunicare, autorii vor avea 1-2 săptămâni pentru realizarea ameliorărilor solicitate (sau respingerea lor motivată) și pentru transmiterea versiunii finale a contribuției lor.
• 15 mai 2023 – apariția numărului XC (2023) al revistei.

Procesul de publicare în revista „Studii și articole de istorie” este gestionat de platforma dedicată. Aceasta este disponibilă aici. Ghidul de utilizare a platformei este disponibil aici. Înregistrarea webinarului cu privire la utilizarea platformei este disponibil aici. Secretariatul revistei „Studii și articole de istorie” încurajează toți potențialii autori să adreseze orice întrebări sau nelămuriri cu privire la platforma revistei prin e-mail la adresa secretariatssir@gmail.com. Reguli de redactare actualizate sunt accesibile pe www.ssir.ro sau aici și, la cerere, pot fi transmise prin e-mail potențialilor autori împreună cu un template pentru contribuțiile lor.

Secretariatul de redacţie își rezervă dreptul de a respinge din oficiu acele materiale care nu sunt originale, nu corespund standardelor academice, nu se încadrează tematic, nu respectă termenele de predare ori regulile tehnice de redactare disponibile aici.