Lia Bătrâna, Adrian Bătrâna – Biserica „Sfântul Nicolae” din Rădăuţi

• Post by: Valentin Maier
• February 9, 2024
• No Comment

Lia Bătrâna, Adrian Bătrâna

Biserica „Sfântul Nicolae” din Rădăuţi. Cercetări arheologice şi interpretări istorice asupra începuturilor Ţării Moldovei, Piatra Neamţ, Editura Constantin Matasă, 2012, 519 p.

ISBN 978-973-7777-22-5

Cartea soţilor Bătrâna, îndelung aşteptată, constituie o contribuţie majoră la cunoaşterea Moldovei medievale prin cel puţin două aspecte: importanţa subiectul investigat şi noutatea metodei folosite. Publicarea rezultatelor cercetării la mai bine de 30 de ani după efectuarea săpăturilor arheologice le-a permis autorilor, în premieră în medievistica românească, folosirea analizei ADN în investigarea materialului biologic descoperit în Biserica din Rădăuţi, prima necropolă domnească a Moldovei.

Până acum, singurele informaţii despre personajele înhumate la Rădăuţi proveneau din inscripţiile de pe lespezile de mormânt puse de Ştefan cel Mare, care îi enumerau pe domnii Bogdan I, Laţcu, Roman I, Ştefan I, precum şi pe cei doi Bogdan, fratele şi fiul lui Alexandru cel Bun. Ştergerea celei de-a şaptea inscripţii puse de Ştefan cel Mare, precum şi amplasarea lespezilor, care nu se aflau deasupra mormintele, dar mai ales descoperirea unui număr mai mare de morminte au trasformat necropola rădăuţeană într-un complicat puzzle, care a dat naştere multor controverse istoriografice. Analiza ADN efectuată la Universitatea din Hamburg a reuşeştit să elucideze cele mai multe dintre aceste controverse, identificând convingător relaţiile de rudenie dintre cele nouă personaje înhumate în biserica de la Rădăuţi, în vremea primelor două lăcaşuri de cult, de lemn şi de zid. Coroborând rezultatele analizei ADN cu informaţiile istorice şi arheologice, soţii Bătrâna propun, de cele mai multe ori convingător, identificarea celor nouă personaje. De pildă, descoperirea a doi fraţi uterini printre osemintele deshumate, doveşte că şi Petru I a fost înhumat aici, alături de fratele său Roman. Prin urmare, cea de-a şaptea lespede de mormânt ştefaniană, devenită ilizibilă, îl amintea chiar pe Petru I, ctitorul bisericii de zid de la Rădăuţi. Cea mai importantă descoperire o constituie însă identificarea „verigii lipsă” dintre Bogdan I şi Petru I, cu alte cuvinte dintre Bogdăneşti şi Muşatini. Astfel, analiza ADN a demonstrat că Petru I era înrudit pe linie maternă cu Bogdan I şi Laţcu. Aşadar, mama lui Petru I, al cărei nume îl cunoaştem din izvoarele scrise, Margareta-Muşata, era fiica lui Bogdan I şi sora lui Laţcu. Demonstrarea acestei continuităţi dinastice, pe linie feminină, clarifică multe din aspectele controversate ale istoriei timpurii a Moldovei.

Prin urmare, chiar dacă nu toate interpretările propuse pot fi acceptate – fragilă şi neconvingătoare este mai ales identificarea personajului înhumat în mormântul 82 de la Rădăuţi, care potrivit analizei ADN este tatăl lui Petru, cu Costea voievod, şi, mai ales, reconstituirea ipoteticei biografii a acestui enigmatic personaj – volumul soţilor Bătrâna este una dintre cele mai importante cărţi de istorie medievală publicate în anii din urmă.