- Post by: Valentin Maier
- February 9, 2024
- No Comment
Karl Polanyi
Marea transformare. Originile politice şi economice ale epocii noastre
Traducere de Ciprian Şiulea, cuvânt înainte de Joseph E. Stiglitz, introducere de Fred Block, postfaţă de Cornel Ban
Cluj-Napoca, Editura Tact, 2013, 476 p.
ISBN 978-606-843-729-3
Scrisă în anii celui de-al doilea război mondial, când autorul, originar din Ungaria, se refugiase în Marea Britanie și apoi în Statele Unite, Marea transformare a fost mai puțin receptată de către istorici (exceptând poate pe cei preocupați de istoria economică), devenind în schimb o referință clasică pentru antropologi și sociologi. În ea, Polanyi analizează istoria lumii occidentale de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până la al doilea război mondial prin prisma afirmării supremației pieței și a reacțiilor generate de aceasta. Nu este însă un imn de laudă celebrând triumful economiei de piață. Dimpotrivă, teza centrală a lui Polanyi este aceea că piața emancipată de sub imperiul constrângerilor sociale și impunându-și logica asupra funcționării de ansamblu a societății a fost, la scara istoriei, „cu totul nenaturală, în sensul empiric al excepționalului” (p.383). Contrazicând polemic pe apologeții pieței, Polanyi evidențiază faptul că în marea majoritate a situațiilor istoric documentabile logica pieței a fost controlată social, circumscrisă unor sfere de activitate strict delimitate, și împiedicată să domine viața oamenilor. Pe de altă parte, tot el arată cum, mai întâi în Anglia, apoi în Europa continentală și în America de Nord, ideologia liberalismului economic și interesele claselor mijlocii interesate de dezvoltarea industriei s-au împletit conducând la eliminarea restricțiilor sociale care limitau piețele și mai ales la extinderea logicii acestora în reglementarea muncii, a proprietății asupra pământului, a producției și a monedei. Piața autoreglementată a ajuns să domine raporturile sociale. În interpretarea lui Karl Polanyi, supremația pieței a fost indisolubil legată de menținerea în Europa de după 1815 a unui echilibru al marilor puteri, care timp de aproape un secol au reușit să limiteze conflictele militare dintre ele. În același timp însă, supremația pieței „dezîncastrate” a presupus deseori folosirea partizană a intervenției statului, și totodată a fragilizat atât societățile, cât și sistemul internațional. Ea a generat multiple reacții de apărare ale unor grupuri sociale diverse, concretizate în măsuri de limitare a impactului pieței, cum ar fi protecționismul vamal sau măsurile de protecție socială instituite în majoritatea societăților industrializate la sfârșitul secolului al XIX-lea. Stihia primului război mondial și apoi Marea Depresiune din 1929 au evidențiat criza supremației pieței, și au stimulat apariția unor alternative istorice la aceasta.
Reconstituirea istorică a lui Karl Polanyi este neîndoielnic datată. Cercetările ulterioare au nuanțat unele dintre analizele sale cu privire la ascensiunea pieței în Anglia revoluției industriale și la natura conflictelor sociale. Dincolo însă de asemenea firești corecturi, ideea unei tensiuni continue între tendințele de emancipare a pieței și cele de „încastrare” socială a acesteia s-a dovedit pertinentă și deosebit de actuală inclusiv astăzi, mai ales dacă ne gândim la recenta criză mondială generată de dereglementarea piețelor financiare sub influența teoriilor neoliberale. Pe de altă parte, consecvent om de stânga, Polanyi respinge ispita paseismului și avertizează că „restaurarea trecutului este la fel de imposibilă ca și transferarea problemelor noastre pe o altă planetă” (p.385). Soluțiile trebuie căutate cu fața spre viitor, iar capitolul final intitulat Libertatea într-o societate complexă sugerează unele dintre principiile și avantajele ale re-încastrării sociale a pieței.
Bogdan Murgescu