us English

Revista „Studii și articole de istorie”, numărul LXXXVI, 2019

iunie 6th, 2019 | Postat in Revista SAI, Uncategorized

A apărut un nou număr din revista „Studii și articole de istorie”, numărul LXXXVI/2019.

Noul număr a avut două grupaje de articole speciale: Umanismul, cunoașterea științifică și creația artistică și Rupturi istorice, transformări sociale și progres în secolul XX.

Lor li s-au adăugat grupaje tradiționale ale revistei.

 

Iată cuprinsul acestui nou număr:

I. Umanismul, cunoașterea științifică și creația artistică

 Alexandru-Florin PLATON: Aristotelismul medieval și umanismul renascentist. Reflecții la împlinirea a 500 de ani de la moartea lui Leonardo da Vinci

Lucica BIANCHI: De la Cer și Pământ: Geniul lui Leonardo da Vinci

Laura MESINA: Leonardo da Vinci în oglinda istoriei: Bătălia de la Anghiari

 

II. Rupturi istorice, transformări sociale și progres în secolul XX

Miodrag MILIN, Diana DRĂGHICI: Rolul ideii de solidaritate în programele de emancipare națională ale românilor și sârbilor bănățeni (1868-1869)

Andrei Florin SORA: Funcţionarii publici „regăţeni” în noile provinciiale României Mari, 1918-1925

Marian CURCULESCU: Acțiuni propagandistice ale Partidului Muncitoresc Român în județul Dâmbovița la începutul colectivizării agriculturii (1949-1950)

Dumitru TOMONI: Timișoara în decembrie 1989. Revoluție sau complot extern?

Bogdan MURGESCU: Cum se măsoară progresul social?


III. Istoria învățământului

Sebastian Dragoș BUNGHEZ: Istoricul Teodor Botiș (1873-1940)

Iuliana GALEȘ: Școală și identitate culturală. Studiu de caz: Liceul Teoretic„Dositei Obradovici” Timișoara

Maria Cristina ILINCUȚA: Prezențe feminine în învățământul interbelic din Comarnic: de la instituțional la social

Bogdan TEODORESCU: Asaltul comunist asupra școlii. Anii de început, 1947-1948

Miu GHEORGHE: Învățământul în satul românesc din Câmpia Buzăului în timpul regimului comunist

Valentin MAIER: O planificare cu probleme: formarea artiștilor prin intermediul învățământului superior în perioada comunistă

 

IV. Didactică și management educațional în predarea și învățarea istoriei. analize și opinii

Vasile CIOBANU: Folosirea la clasă a izvoarelor istorice. Studiu de caz: Hotararea Adunării Naționale a Sașilor Transilvăneni ținută în 8 ianuarie 1919 la Mediaș

Ana PREDA-TUDOR: Dezbaterea, de la conceptul teoretic la practica didactică

Antonia BERA, Diana-Georgiana LUTZ, Iulian MĂCREANU, Cosmina VĂDUVA, Vlad POPOVICI: Utilizarea Enciclopediei libere Wikipedia și a instrumentelor digitale asociate în activitatea de predare-învățare a istoriei

Raluca Cristina BONTEANU, Maria Cristina ILINCUȚA: „Taxedu” – un soft inteligent pentru lecțiile de istorie

 

V. Miscellanea

 Bogdan TEODORESCU: La a 70-a aniversare a S.Ș.I.R.

Dorin STĂNESCU: Programul Centenar al Societății de Științe Istorice din România (2018)

 

VI. Recenzii

Walter ISAACSON, Leonardo da Vinci, trad. Louis Ulrich, București, Editura Publica, 2018 (Ana-Maria Lepăr)

Mária PAKUCS-WILLCOCKS, Sibiul veacului al XVI-lea. Rânduirea unui oraș transilvănean, București, Editura Humanitas, 2018, (Marian Coman)

Constantin SCHIFIRNEȚ, Modernitatea tendenţială. Reflecții despre evoluția modernă a societății, București, Editura Tritonic, 2016 (Sorin Stanciu)

Cătălin ZAMFIR, Istoria socială a României, București, Editura Academiei Române, 2018 (Cristian Dumitru)

Oleg V. HLEVNIUK, Stalin. O nouă biografie a unui dictator, București, Editura Litera, 2017 (Andrei Avram)

Petre OPRIȘ, Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România (1946-1989), București, Editura Militară, 2018 (Marius Motreanu)

Cosmin POPA, Intelectualii lui Ceaușescu și Academia de Științe Sociale și Politice (1970-1989), București, Editura Litera, 2018 (Ionuț Marcu)

Cătălin Augustin STOICA, România continuă. Schimbare și adaptare în comunism și postcomunism, București, Editura Humanitas, 2018 (Marius Deaconu)

Adrian CIOROIANU (editor), Un centenar și mai multe teme pentru acasă. Ce au învăţat şi ce nu au învăţat românii din ultimul secol de istorie, Iași, Editura Polirom, 2018 (Gabriela Avram)

Liviu VOINEA (coord.), Un veac de sinceritate. Recuperarea memoriei pierdute a economiei românești 1918-2018, București, Editura Publica 2018 (Bogdan Murgescu)

 

In memoriam Prof. dr. Ștefan Ștefănescu

Sigla SSIR

Mulțumim și adresăm felicitări tuturor autorilor și evaluatorilor pentru munca depusă!

 

Școala de vară SȘIR 2019 – Sibiu 22-27 iulie

aprilie 15th, 2019 | Postat in Concursuri, Recomandările SȘIR, Scoala de Vara

Școala de vară SȘIR va avea loc anul acesta la Sibiu, în perioada 22-27 iulie (se ajunge la Sibiu cu o zi înainte, pe 21 iulie, cazarea pentru noaptea de 21 spre 22 fiind inclusă în taxa de participare).

Tema acestei școli de vară este în corelație cu statutul Sibiului din acest an, acela de Regiune Gastronomică Europeană și astfel, are titlul: Gastronomie, dinamici istorice și identități sociale.

Programul este în curs de pregătire, cuprinzând prelegeri, vizite de studiu, excursii, o sesiune de comunicări și dezbateri, detalii urmând a fi dezvăluite în perioada următoare.

Sigla SSIR

Se mențin numărul de 50 de locuri pentru participanți și taxa de participare de 500 lei, cu mențiunea că participanții trebuie să fie membri SȘIR și să trimită la adresa secretariatssir@gmail.com dovada plății taxei de participare.

Suma se va depune prin transfer bancar în contul Societății de Științe Istorice din România, IBAN RO36RNCB0076029411430001, cu mențiunea „taxă de participare la Cursurile de Vară ale SȘIR (Sibiu, 22-27 iulie 2019) pentru dl./dna. ……………., membru al filialei ………. a SȘIR”

La fel ca și în anii precedenți, SȘIR va scoate la concurs 2 burse (gratuități de participare la școala de vară) pentru profesori sub 35 de ani din învățământul preuniversitar (gimnaziu, respectiv liceu).

Acordarea burselor se va face în urma unui concurs, care va consta în două etape:

1) depunerea pe adresa secretariatssir@gmail.com a unui dosar care să cuprindă: CV, scrisoare de intenție și recomandare a unuia dintre membrii conducerii filialei SȘIR din care face parte, până la data de 1 iunie 2019

și

2) interviu telefonic, în perioada 1-15 iunie 2019, ziua și ora urmând a fi comunicate din timp aplicanților.

Participanții la școala de vară, în urma unei evaluări și certificări a competențelor profesionale dobândite, vor primi credite de formare şi dezvoltare profesională.

În perioada următoare vom reveni și cu alte detalii privind Școala de vară SȘIR.

Lista evaluatorilor SAI 2013-2018

februarie 9th, 2019 | Postat in Revista SAI

De la introducerea sistemului de evaluare a articolelor peer-review dublu și anonim, revista „Studii și articole de istorie”, a beneficiat de o creștere calitativă. În perioada 2013-2018 o serie de evaluatori și-au oferit cu amabilitate competența în evaluarea unor articole variate.

Lista acestora va fi actualizată pentru a cuprinde și pe evaluatorii numerelor următoare și în același timp este o măsură care se înscrie în asigurarea unei transparențe în ceea ce privește modul de evaluare și publicare a articolelor în revista „Studii și articole de istorie”.

Iată lista evaluatorilor din perioada 2013-2018:

Adrian Majuru

Adrian Miroiu

Alexandru Mamina

Alexandru Mironov

Alin Matei

Ana Preda-Tudor

Anca Ciuciu

Andi Mihalache

Andrei Florin Sora

Armin Heinen

Aurelia Felea

Aurelia Vasile

Bogdan Antoniu

Bogdan Murgescu

Bogdan Popa

Bogdan Popovici

Bogdan Teodorescu

Bogdan Vârșan

Carol Căpiță

Catinca-Adriana Stan

Cătălina Mihalache

Claudiu Topor

Constantin Ardeleanu

Constantin Mihai

Constantin Olteanu

Constanțiu Dinulescu

Cornel Micu

Cornel Sigmirean

Cosmin Ioniță

Cosmin Popa

Cosmina Mironov

Cristian Vasile

Cristian Preda

Cristina Diac

Cristina Gudin

Daniel Benga

Daniela Mârza

Dietmar Muller

Dorin Dobrincu

Doru Dumitrescu

Dragoș Sdrobiș

Dumitru Tomoni

Elena Siupiur

Eniko Rusz-Fogarasi

Florentina Nițu

Flavius Solomon

Florin Iordăchiță

Florin Muller

Florin Petrescu

Gabriel Lohon

Gelu Iutiș

Gheorghe Negustor

Gheorghe Nichifor

Gheorghe Râncu

Gheorghe Stoica

Iancu Tudor

Ioan Opriș

Ioan Popa

Ion Alexandrescu

Ionel Câdea

Ionuț Nistor

Igor Cașu

Irina Liveazeanu

Iulia Bulacu

Iutiș Gelu

Katja Lasch

Keith Hitchins

Laurențiu Constantiniu

Lazăr Vlăsceanu

Liviu Rotman

Lucian Nastasă

Luminița Pințur

Maner Hans-Christian

Mara Mărginean

Marcel Vlădescu

Maria Pantea

Marian Coman

Marian Olaru

Marian Ștefănescu

Marius Cazan

Marius Diaconescu

Matei Gheboianu

Mihaela Grancea

Mihai Cotenescu

Mihai Manea

Mihai Retegan

Mihai Stamatescu

Mioara Anton

Miodrag Milin

Mircea Stănescu

Mirela-Luminița Murgescu

Nicolae Mihai

Nicu Pohoața

Octavian Roske

Ottmar Trașcă

Ovidiu Bozgan

Ovidiu Ghitta

Paul Dominte

Paul Michelson

Petre Otu

Petru Negură

Radu Dipratu

Radu Nedici

Radu Stancu

Radu Tudorancea

Rafael Chelaru

Raluca Grosescu

Răzvan Bățăgui

Rodica Solovei

Rudolf Dinu

Rudolf Graf

Sebastian Bunghez

Silvana Rachieru

Sorin Damean

Sorin Mitu

Sorin Radu

Șarolta Solcan

Ștefan Aftodor

Ștefan Bosomitu

Toader Nicoară

Vadim Guzun

Victor Axenciuc

Viorel Bratosin

Virgiliu Țârău

Vlad Pașca

Zoltan Rostas

 

Mulțumim tuturor evaluatorilor, dar și celor care au publicat în revista „Studii și articole de istorie”, o revistă deja cu tradiție în spațiul publicistic românesc (în 2016 a aniversat 60 de ani de apariție).

Volumul de studii „In memoriam magistri Mihai Pârvulescu”

februarie 1st, 2019 | Postat in Uncategorized

Joi, 24 ianuarie 2019, s-a lansat în sala festivă a Mitropoliei Banatului volumul „In memoriam magistri Mihai Pârvulescu”, ediție îngrijită de Carmen Pârvulescu. Apărut sub egida filialei Timiș a Societății de Științe Istorice din România, volumul cuprinde 111 evocări, 40 de studii și o consistentă iconografie.

Și-au exprimat prețuirea și recunoștința față de fostul profesor, director, istoric și președinte al filialei Timiș mitropolitul Banatului Ioan Selejan, senatorul Eugen Dogariu, prof. univ. dr. Alin Spânu, conf. univ. Lia Lucia Epure, viceprimarul municipiului Timișoara Dan Diaconu, prof. univ. dr. Victor Neumann, conf. univ. Claudiu Arieșan, prof. dr. Sorin Ionescu, prof. dr. Dumitru Tomoni etc.

Masa rotundă: 1859&1918. Semnificații și bilanț aniversar

ianuarie 22nd, 2019 | Postat in Uncategorized

Joi, 24 ianuarie 2019, va avea loc Masa rotundă 1859&1918. Semnificații și bilanț aniversar. Evenimentul va avea loc în Sala de Consiliu a Facultății de Istorie (Universitatea din București) la ora 11 și vine în încheierea unui an 2018 plin de manifestări organizate de SȘIR și UB în cadrul Programului Centenar.

Vă așteptăm cu plăcere!

In memoriam Ștefan Ștefănescu (24 mai 1929 – 29 decembrie 2018)

ianuarie 11th, 2019 | Postat in Uncategorized

Conducerea Societății de Științe Istorice din România (SȘIR) anunță cu adâncă tristețe trecerea în eternitate, după o lungă suferință, a profesorului academician Ștefan Ștefănescu. Născut în urmă cu aproape 9 decenii, ilustrul dispărut s-a specializat în studiul istoriei medievale, aducând contribuții esențiale atât la publicarea izvoarelor, cât și la lămurirea multor aspecte speciale ale istoriei Țărilor Române și la punerea în context sintetic a situației acestora. Director al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” (1971-1989), profesor și decan al Facultății de Istorie a Universității din București, nu în ultimul rând academician, Ștefan Ștefănescu a fost mulți ani conducătorul științific al tezelor de doctorat din specialitatea sa la Universitatea din București, motiv pentru care a îngăduit multora dintre noi să-și continue studiile bucurându-se nu doar de înalta sa competență, dar și de alesele sale calități umane puse în valoare cu toți cei care-i treceau pragul: respectul pentru munca devotată, exigența întotdeauna dublată de o rară înțelegere pentru neîmplinirile fiecăruia dintre noi, toate însoțite de atitudinea cu care ne întâmpina mereu ca pe prieteni apropiați peste insurmontabilele diferențe de vârstă, pregătire și capacitate sau de poziție universitară și mai târziu academică.

SȘIR, care l-a ales între vicepreședinții săi mai multe mandate, nu a avut decât de câștigat avându-l în frunte. La ședințele Biroului Executiv, nu de puține ori tulburate de personalitatea prea apăsată a unuia sau altuia, el știa ca nimeni altcineva să depășească un conflict rostind o cugetare neașteptată sau să înece într-o glumă cheful unora de harță. L-am urmărit mai apoi în două participări la școlile noastre de vară, de fiecare dată atent cu vorbele, exact și tranșant ori de câte ori discuția ajungea pe un teren minat de controverse, atent și generos cu cei care aveau alte opinii decât a sa, și întotdeauna dornic să lase deschisă o discuție contradictorie pentru a o continua cu relaxare și echilibru.

L-am întâlnit ultima oară într-o ocazie specială, atinsese o vârstă, își încheia lista de doctoranzi și întâmplarea a făcut să mă invite la ultima susținere. Am reținut și atunci ca la o reprezentație de gală, prestația excepțională a omului de știință, dar și a profesorului pentru care esențial este să-și pună în valoare discipolii, nu să-și construiască pentru sine monumente din vorbe. A murit așa cum a trăit, cu o mare discreție, atât de adâncă încât abia acum aflăm cu toții că s-a stins în urmă cu mai multe zile, neîngăduindu-ne nici măcar gestul firesc de a-l fi însoțit pe ultimul drum.

Dumnezeu să-l odihnească!

Bogdan Teodorescu

Centenarul Marii Uniri

decembrie 1st, 2018 | Postat in Uncategorized

Dragi membri și/sau prieteni ai Societății de Științe Istorice din România,

La Mulți Ani fiecăruia dintre dumneavoastră, precum și României la sărbătorirea Centenarului Marii Uniri!

Totodata, un îndemn la reflecție, cum îi șade bine istoricului la Centenar. În ziua de 1 decembrie 1918 au avut loc doua evenimente care au captat atenția societății românești din acea vreme: la București s-a serbat reîntoarcerea triumfală în capitala țării a Maiestăților lor Regele și Regina, după doi ani de refugiu la Iași; la Alba Iulia, „Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească” a decis „unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dînșii cu România” și a enunțat principiile fundamentale pe care dorea să fie așezată „alcătuirea noului Stat Român”. Presa centrală a vremii a reflectat cu asupra de măsură evenimentul festiv, care fără îndoială își avea rostul său la acea vreme. Istoria a reținut mai ales momentul de acțiune și voința de deschidere spre viitor. Această constatare s-ar cuveni să ne ghideze și pe noi în strădania de a ne arăta prin fapte, azi, mâine și în veci, demni de ideile înaintașilor care au făcut Marea Unire.

Prof. dr. Bogdan Murgescu

Președintele Societății de Științe Istorice din România

Sigla SSIR

Conferinţa Naţională „Unirea românilor: deziderat şi finalitate”, Craiova, 12-14 noiembrie 2018

noiembrie 8th, 2018 | Postat in Uncategorized

Facultatea de Ştiinţe Sociale a Universităţii din Craiova în parteneriat cu Muzeul Olteniei Craiova şi Societatea de Ştiinţe Istorice din România organizează, cu prilejul Centenarului, în perioada 12-14 noiembrie 2018, Conferinţa Naţională intitulată „Unirea românilor: deziderat şi finalitate”. La conferință participă profesori, cercetători şi muzeografi din ţară.

În cadrul conferinței au mai fost pregătite câteva evenimente speciale: va fi decernat titlul de Doctor Honoris Causa dlui. Preşedinte al Academiei Române, profesor Ioan-Aurel Pop, vor fi vernisate două expoziţii de fotografie şi artă digitală dedicate Centenarului şi vor avea loc lansări de carte.

Programul Conferinţei Naţionale „Unirea românilor: deziderat şi finalitate”, Craiova, 12-14 noiembrie 2018

Lansarea studiului Fundației Friedrich Ebert „Educație pentru democrație în școlile din România”

noiembrie 8th, 2018 | Postat in Uncategorized

Fundația Friedrich Ebert a lansat studiul „Educație pentru democrație în școlile din România” realizat de Gabriel Bădescu Claudiu, Ivan Daniela și Angioana Negru-Subțirică.  Studiul a ajuns la câteva concluzii interesante care arată că „proporțiile de profesori care au un atașament scăzut față de prezența unui regim democratic în țară sunt îngrijorătoare”, mai ales că „în rândul profesorilor cu vârste până la 35 de ani se regăsesc, comparativ, cele mai ridicate procente de respondenți care ar aprecia pozitiv aceste alternative nedemocratice”. Metoda de cercetare utilizată a fost cea a unui sondaj realizat pe un eșantion reprezentativ pentru profesorii claselor 5-12 din România, precum și de la o serie de 2 interviuri de grup.
Studiul poate fi citit aici.

Personalități bârlădene – Simpozion la Bârlad, 28 octombrie, ora 11

octombrie 21st, 2018 | Postat in Uncategorized

Duminică, 28 octombrie, ora 11, Primăria și Consiliul Local Bârlad și Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Bârlad organizează Simpozionul Personalități bârlădene, ediția a IV-a : In memoriam Theodor Gh. Emandi, Dr. Dumitru I. Bagdasar, Stroe S. Belloescu, Ep. Iacov C. Antonovici.

La simpozionul moderat de prof. Oltea Rășcanu Gramaticu vor fi prezenți mai mulți invitați: prof. univ. dr. Cristian Dragomir, dr. Laurențiu Chiriac, dr. Valeriu Lupu, prof. Costel Pascaru și prof. Zâna Tămășanu. Simpozionul va avea loc în Sala de ședințe a Primăriei Municipiului Bârlad și va cuprinde și vernisarea expoziției de carte Personalități bârlădene, care va fi prezentată de prof. Cristina Vizitiu.