SSIR – Câmpina, revista „Anuar”, vol. 5, 2014

Ca de obicei în ultima vreme, în primele zile ale anului a apărut un nou număr – al cincilea – al anuarului filialei Câmpina. Sunt 27 de contribuții de varii dimensiuni, de la 3 la 39 de pagini, cu autori recrutați în majoritate dintre profesorii de istorie prahoveni (dar printre ei întâlnim și doi ofițeri de armată, un arhitect și un preot), ilustrând cu deosebire preocupări de cercetare în aria istoriei locale, fără a fi neglijate și chestiuni generale de istorie națională sau chiar universală. Avem, deci, în volum, articole despre instituții, pe lângă o mică monografie școlară, un studiu consistent destinat administrației militare din localitate în timpul Primului Război Mondial, localități (despre Băicoi, dar și despre Podul Vadului – o așezare asimilată astăzi orașului Breaza), despre personalități (doi eroi ai ultimului război mondial) și monumente (crucea domnitorului Carol de pe vârful muntelui Melicești, între Slănic și Telega). O foarte interesantă cercetare comparativă așează stema României alături de stemele altor regimuri republicane. Se remarcă în final că cele mai multe articole au fost comunicate în reuniunile lunare, semn de permanentă și rodnică activitate a filialei, și că promisiunea unei reviste locale de istorie făcută acum 5 ani a fost îndeplinită de colegii de la Câmpina cu asupra de măsură.

Prestigioasa revistă de cultură, acum pentru prima oară recomandată, a consacrat unul dintre cele două numere ale sale pe anul 2014 centenarului Primului Război Mondial. Mai multe grupaje acoperă acest subiect din perspectiva dorită de redacția revistei. În prima parte, mai mulți istorici din țară și din străinătate revizitează premisele conflictului început în 1914, considerând, precum Lucian Boia în interviu, că erau șanse la fel de mari ca să nu se petreacă după cum o serie de împrejurări la prima vedere neesențiale l-au făcut în cele din urmă inevitabil. Aceeași temă este dezvoltată într-un eseu cuprinzător și de Adrian Cioroianu, după care Emil Hurezeanu cercetează istoria Marelui Război în microistoriile războaielor locale ale popoarelor din fostul imperiu Austro-Ungar. La sfârșit este reluat un fragment din cartea profesoarei Margaret MacMillan, Drumul spre 1914, care stabilește „fișa clinică a detaliului” cheia înțelegerii mersului evenimentelor ale dramaticului an 1914.

Însemnările Piei Alimăneșteanu, sora Brătienilor, mai multe scrisori de pe front și din prizonierat, pentru care avem și un jurnal, în fine, un articol despre monumentele eroilor din România dau conținut unui alt capitol consacrat consecințelor războiului și impactului pe care acesta l-a avut asupra populației civile. În ansamblu, revista Secolul XXI ne oferă astfel o imagine coerentă și tulburătoare a unui conflict care până în cele din urmă nu a putut fi evitat și care a marcat pe termen lung istoria lumii.

„Cronos”, revista SȘIR – filiala Caraș-Severin, anul VI, nr. 11 și 12, ianuarie și iulie 2013.

Cu două apariții anuale regulate, începând din 2008, revista cărășeană „Cronos” propune în circa 50 de pagini format mare un sumar reprezentativ pentru preocupările de cercetare ale colegilor din această parte a țării, fără excepție autori ai tuturor articolelor. Am remarca, pentru că cele două numere ne-o confirmă, principalele direcții tematice ale publicației: istoria Banatului, cu articole despre vilaietul Timișoarei între 1552-1716 și „chinezii” bănățeni, tradiții pedagogice în Banat și elite și structuri sociale în Banatul montan; dar și istoria relațiilor internaționale ale României moderne, precum generația Unirii și propaganda proromânească în Franța la 1918. Două studii de istorie universală – relațiile Israelului cu palestinienii, și Marea Britanie și extinderea Uniunii Europene – li se alătură. Găsim de asemenea în paginile revistei un grupaj de recenzii și, surpriză, o prezentare a echipei județene de elevi care a participat la Olimpiada de istorie de la Sibiu, precum și o relatare despre Școala de Vară a SȘIR de la Cluj-Napoca, ambele în 2013. Tipărită cu sprijinul Colegiului Național „Mircea Eliade” din Reșița, al cărui director este și președintele filialei SȘIR – Caraș Severin, publicația ajunsă în șase ani la 12 numere se remarcă atât prin continuitate, cât și printr-o atentă investigare a istoriei locale pentru care a convocat profesori cercetători din toate generațiile.

De patru ani încoace, zilele orașului Câmpina, de regulă sărbătorite în prima decadă a lunii ianuarie, au un numitor comun: lansarea publicației locale de istorie „Anuar”. În timp, revista a câștigat în primul rând în conținut, distribuit în trei mari rubrici consacrate istoriei orașului de apariție, dar și istoriei românilor, firesc consistente, și, desigur, istoriei universale. Se adaugă miscellanea și un grupaj de recenzii, de nu ne înșelăm, acum inaugurat, cu care se încheie volumul. Pentru că cei mai mulți autori, și desigur și cititori, provin din învățământ, s-ar cuveni să aflăm și calitatea lor didactică, după cum un segment consacrat școlii ar completa fericit revista. Altfel întâlnim și aici articole de cert interes, cu subiecte inspirate din istoria locului într-un moment istoric important (la 1848) sau din istoria unor instituții didactice, precum prima școală din Câmpina. Evul mediu este bine reprezentat, cu mai multe studii care evidențiază aventura moldovenească a cazacilor în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, unele surse otomane ale domniei lui Mihai Viteazul sau viața și lucrarea cronicarului Nicolae Costin. În secolul al XX-lea ne aflăm cu tabloul luptei pentru emanciparea femeilor și cu cele peste 70 destinate doar primilor ani ceaușiști ai României la ONU. Reconstituirea după relatări de presă a scandalului manualului de istorie din 1999 este întrutotul binevenită.

Coordonat de prof. dr. Gh. Râncu și având peste 20 de redactori, referenți și autori, „Anuarul” este o reușită, dovadă incontestabilă că acolo unde se vrea să se facă cercetare științifică în domeniul istoriei, chiar se poate.

„Tezaur”, revista filialei SȘIR-Buzău, an VIII, nr. 12, aprilie 2013, Buzău

În primăvara trecută, revista buzoiană a filialei SȘIR a intrat în al optulea an de existență, dovedindu-se astfel perseverența, credința în valorile cercetării istorice și devotament față de comunitatea locală. Este și acest număr o operă colectivă a profesorilor din localitate și județ, dar și a altor colaboratori permanenți, inclusiv arhiviști cunoscuți din numerele anterioare. Se disting deci mai multe cercetări, care valorifică surse locale, de la sigiliile judecătorilor de pace din Buzău la sfârșitul secolului al XIX-lea, la spionajul german și manifestările bolșevice din toamna anului 1918, câteva lucrări de istorie națională, între care una înfățișează viața cotidiană la curtea regală, și o secțiune de istorie universală, inspirată de evenimente de actualitate, precum conceptul strategic NATO sau primăvara arabă în Libia. Profesorul Ștefan Grigorescu continuă seria portretelor voievodale cu Radu Prasnaglava, un urmaș al lui Mircea cel Bătrân, iar Relu Stoica ne dă o idee despre un proiect monografic al comunei vâlcene Runcu, de unde este originar, și evocă familia Spânu doi profesori, Mihai Spânu fiind profesor de istorie și în anii ‘50-‘60 chiar lider local al SȘIR. Deși de ani buni redactorul-șef al publicației ne „amenință” că numărul proaspăt apărut este ultimul, nu putem decât să dorim revistei și implicit autorilor și cititorilor ei, o viață cât mai lungă.

„Mușcelul”, IV, nr. 4, noiembrie 2012.

La Câmpulung (jud. Argeș), filiala SSIR editează de mai mulți ani revista „Mușcelul”, o soră mai mică a SAI, al cărei al patrulea număr a apărut recent. Sumarul, compartimentat pe mai multe capitole, înfățișează un grupaj de „Articole, studii și comunicări” legate în totalitate de istoria locală (epoca bronzului la Cetățeni-Deal, începuturile mitropoliei Ungrovlahiei la Câmpulung, statutul politico-juridic al Țării Românești în sec. XIV), o rubrică didactică – unde găsim o expunere sintetică despre metodele de învățământ moderne -, câteva considerații asupra unor mari personalități culturale aniversate în 2011 și trei portrete ale unor membri de onoare ai filialei. (more…)

„Zargidava. Revistă de istorie”, nr. 11, 2012.

În coordonarea filialei Bacău a SSIR și a fundației cultural-științifice „Iulian Antonescu”, apare anual, din 2002, în orașul situat la confluența Bistriței cu Siretul, o revistă de cultură istorică, al cărei nume trimite la o stațiune arheologică dacică situată pe valea Siretului. (more…)

SSIR –  filiala Câmpina, „Anuar”, vol. nr. 3/2012, Câmpina, 2012, 248 p.

ISSN 2069-2277

De trei ani, colegii din Câmpina scot anuarul, cu sprijinul primăriei.  Această revistă continuă publicația apărută sub aceeași egidă la Ploiești în urmă cu aproape două decenii,. Ultima apariție, tradițional lansată la zilele orașului, la fiecare început de ianuarie, reunește într-un format tradițional SSIR contribuții de istorie locală, istoria românilor și istorie universală, la care se adaugă un studiu didactic în finalul volumului. (more…)