us English
 

Dosarele secrete ale agentului Anton

decembrie 22nd, 2014 | Postat in Recomandările SȘIR
 Dosarele secrete ale agentului Anton_coperta_ssir

Dosarele secrete ale agentului Anton. Petru Comarnescu în arhivele Securității

Selecție, introducere și comentariu de Lucian Boia

București, Humanitas, 2014, 292 p.

ISBN 978-973-50-4455-8

Cum a afirmat recent într-un interviu la televiziune, ideea acestei cărți i-a fost sugerată lui Lucian Boia de funcționarii de la CNSAS, care i-au recomandat spre cercetare dosarele de note informative ale lui Petru Comarnescu, șase la număr, însumând câteva mii de file, acoperind aproape 16 ani (1953-1969). Pentru cei care îl cunosc mai puțin, acest atât de zelos delator a fost unul din liderii marii generații de intelectuali tineri ai anilor 1930, cu studii de drept și filozofie și cu un doctorat american încă în 1931. Cariera din țară, atât înainte, cât și după venirea comuniștilor la putere, a fost însă departe de așteptările sale. Deși a practicat cu succes critica de artă și a dat și câteva monografii consacrate unor pictori (Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Ion Țuculescu etc.), nu a reușit să se impună într-o poziție reprezentativă și a ratat Universitatea. Mai cu seamă la începutul anilor 1950 a trecut prin mari privațiuni materiale, dar și-a păstrat tot timpul, datorită farmecului său personal, legături solide cu „lumea bună” a Capitalei: scriitori, pictori, artiști și nu numai. Toate acestea pot fi explicații pentru serviciile cu asupra de măsură făcute de Comarnescu Securității. Lipsurile de tot felul, frustrarea unui om care ratează o mare performanță, plăcerea de a frecventa o lume pe care în bună măsură o detestă. Să mai spunem că această nesfârșită serie de delațiuni, scrisă de altfel cu mult talent și îndreptată împotriva tuturor apropiaților săi, era pe alocuri absolut inutilă (din punctul de vedere al Securității), nefiind explicit dacă într-adevăr îi era solicitată.

Se adaugă astfel încă o piesă la dosarul comunismului, la tacticile de supraviețuire în perioade complicate și la mizeria morală fără de care regimurile totalitare nu ar fi posibile.

Ion Alexandrescu – Aderarea României la FMI și BIRD (1972)

martie 18th, 2013 | Postat in Recomandările SȘIR
coperta_Ion_Alexandrescu_FMI_Romania_SSIR Ion Alexandrescu
România între Est și Vest. I. Aderarea României la FMI și BIRD (1972)

Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2012, 308 p.

ISBN 978-606-537-120-0

Volumul, deschis printr-un cuvânt înainte al acad. Dinu C. Giurescu, cuprinde un studiu introductiv amplu despre unul dintre aspectele cele mai spectaculoase ale deschiderii parțiale spre Occident a României din anii 1960 și 1970, și anume aderarea la Fondul Monetar Internațional și la Banca Mondială, precum și un număr de 73 de documente referitoare la această aderare. O mențiune specială pentru raportul comun al Departamentului european, al Departamentului relațiilor valutare și comerciale și al Departamentului financiar (împreună cu Departamentul juridic) di Fondul Monetar Internațional, in care se analizează starea economiei României cu scopul calculării cotei de subscriere ce urma să fie solicitată noului membru.

Autorul, profesor la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, este un stăruitor istoric al economiei românești din secolul XX.

Istoria comunismului din România. Volumul II: Documente Nicolae Ceaușescu (1965-1971)

noiembrie 28th, 2012 | Postat in Recomandările SȘIR

.

Istoria comunismului din România.

Volumul II: Documente Nicolae Ceaușescu (1965-1971)

Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Armand Goșu (editori)

Iași, Polirom, 2012, 704 p.

ISBN 978-973-46-2553-6

.

Continuare firească a Raportului Tismăneanu și a unui prim volum consacrat perioadei Gheorghe Gheorghiu-Dej, cel de față înfățișează 102 documente consacrate primilor ani ai lui Nicolae Ceaușescu, intrați în conștiința publică drept cei mai buni.

.

Textele ne arată însă că în afara unei mari dorințe de a modifica imaginea regimului printr-un val de schimbări în eșaloanele superioare ale puterii (vechea gardă dejistă a fost înlocuită cu fidelii noului lider), în instituții și în structurile administrative-teritoriale, în politica externă și în cultură, raporturile esențiale de putere și multe dintre practici au rămas aceleași ca în perioadele anterioare. De altfel, tezele din iulie 1971 „pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice” aveau curând să spulbere iluziile unei posibile liberalizări.

.

Trei istorici din generația de mijloc – Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu și Armand Goșu – și-au asumat editarea acestui volum de documente, care ne ajută să înțelegem mai bine o subperioadă complexă a istoriei României și ceea ce i-a urmat.