![]() |
Stephane Audoin-Rouzeau, Annette Becker
Războiul redescoperit. 1914-1918 București, Corint, 2014, 352 p. ISBN 978-606-8623-52-8 |
Centenarul Primului Război Mondial este un bun prilej pentru a oferi și cititorilor noștri o lucrare veche de 35 de ani, dar care la vremea ei a deschis o perspectivă nouă asupra conflagrației mondiale de la începutul secolului XX. Departe de a evidenția acțiuni militare, comandanți de oști sau dimensiunile sacrificiului colectiv, cu atât de obișnuita patină patriotică și naționalistă, acești autori ne conduc pe drumuri multă vreme nebătătorite, formulând întrebări tulburătoare: cum de poate aluneca o societate a bunăstării formată în lungi ani de pace în logica violenței de război? Cum, o dată asumată cultura violenței, aceasta se prelungește și după încheierea păcii, în acțiunea politică, ideologică sau în creația artistică. Altfel spus, în ce măsură experiența de război a fost matricea totalitarismelor nazist și comunist? Și în fine, care au fost consecințele morții în masă și cum s-a constituit un doliu colectiv multă vreme neconsumat? Răspunsurile se găsesc în această carte scrisă de doi profesori la prestigioase universități franceze și de mulți ani specialiști reputați în antropologia istorică și în memoria Primului Război Mondial.
Prestigioasa revistă de cultură, acum pentru prima oară recomandată, a consacrat unul dintre cele două numere ale sale pe anul 2014 centenarului Primului Război Mondial. Mai multe grupaje acoperă acest subiect din perspectiva dorită de redacția revistei. În prima parte, mai mulți istorici din țară și din străinătate revizitează premisele conflictului început în 1914, considerând, precum Lucian Boia în interviu, că erau șanse la fel de mari ca să nu se petreacă după cum o serie de împrejurări la prima vedere neesențiale l-au făcut în cele din urmă inevitabil. Aceeași temă este dezvoltată într-un eseu cuprinzător și de Adrian Cioroianu, după care Emil Hurezeanu cercetează istoria Marelui Război în microistoriile războaielor locale ale popoarelor din fostul imperiu Austro-Ungar. La sfârșit este reluat un fragment din cartea profesoarei Margaret MacMillan, Drumul spre 1914, care stabilește „fișa clinică a detaliului” cheia înțelegerii mersului evenimentelor ale dramaticului an 1914.
Însemnările Piei Alimăneșteanu, sora Brătienilor, mai multe scrisori de pe front și din prizonierat, pentru care avem și un jurnal, în fine, un articol despre monumentele eroilor din România dau conținut unui alt capitol consacrat consecințelor războiului și impactului pe care acesta l-a avut asupra populației civile. În ansamblu, revista Secolul XXI ne oferă astfel o imagine coerentă și tulburătoare a unui conflict care până în cele din urmă nu a putut fi evitat și care a marcat pe termen lung istoria lumii.
![]() |
George Topîrceanu
Memorii de război București, Humanitas, 2014, 228 p. ISBN 978-973-50-4646-7 |
Sub acest titlu s-au publicat în anul centenarului Primului Război Mondial două volume de proză ale unui poet foarte popular în anii interbelicului, ambele inspirate din experiența sa de front: înfrângerea de la Turtucaia și drama de a se afla printre cei 28 000 de combatanți români ridicați de armata bulgară de pe câmpul de luptă. Au urmat pentru autorul nostru aproape doi ani de prizonierat petrecuți în mai multe lagăre, la Branko – în Macedonia răsăriteană, la poalele Munților Rodopi în preajma Pirin Planinei și la gara Nadejda în apropiere de Sofia, arestații fiind folosiți la lucrări feroviare. În fine, bolnav într-un spital din capitala Bulgariei, poetul a fost în cele din urmă eliberat la insistențele unui prieten din România (C. Stere). Scrise la 20 de ani după cele întâmplate, memoriile lui Topârceanu au o notă particulară: de la Kaiserul Germaniei zărit întâmplător și până la camarazii de suferință, el caută neobosit în mizeria și haosul conflagrației bunătatea și omenia. Și atunci, se întreabă tot el, dacă știm cu toții că războiul e o calamitate pentru civilizația noastră, de ce nu îl desființăm. Într-adevăr, de ce?
Regizorul grec Andreas Apostolidis a realizat, din materiale originale de arhivă, un film documentar pe tema „Război și pace în Balcani“. Filmul analizează experiențele populației civile din țările balcanice, unde războiul – spre deosebire de vestul Europei – s-a dezlănțuit la sate și orașe. După film va avea loc o discuție cu istoricii Bogdan Murgescu și Bogdan Popa. Documentarul a fost realizat cu sprijinul British Council, al Uniunii Europene și al arhivelor internaționale.
Un eveniment organizat de Goethe-Institut în parteneriat cu ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București
Expoziție deschisă până pe 15 mai 2015.
Expoziția prezintă lucrările a cinci fotografi care au surprins momentediferite ale Primului Război Mondial, precum și imagini din viața cotidiană din Balcani, în perioada 1914 – 1918. De la aceștia ne-a rămas o serie de fotografii care prezintă imaginea unui teatru de război aproape necunoscut până acum. Americanul Lewis Hine a fotografiat copii care au căzut victimă în acest război. Un alt american, Ariel Varges, a surprins diferite momente de viață în Salonic, după debarcarea trupelor Antantei. Rusul Sampson Tchernoff a surprins în imagini retragerea armatei sârbe prin munții Albaniei. Doi fotografi anonimi, membri ai trupelor germane respectiv franceze, au fotografiat viața de zi cu zi în vreme de război, în Balcani, precum și crimele de război îndreptate împotriva populației civile.
Pornind de la douăsprezece filme de scurt metraj, istorici renumiți din opt țări diferite ne ajută să înțelegem efectele Primului Război Mondial asupra Europei de Sud-Est. ”Din punct de vedere strategic, cheia pentru Primul Război Mondial se găsește în Balcani”, afirmă Mischa Glenny. ”În Balcani a fost vărsat mult sânge. Despre aceste lucruri există foarte puține însemnări.” În Germania și Franța și-a pierdut viața aproximativ patru la sută din populație. În Balcani aceste cifre se situează mult mai sus – înspăimântător de sus.
Oameni nevinovați care trăiau în satele din zonă au fost executați ca formă de măsură represivă împotriva acțiunilor partizanilor; orașe întregi au fost depopulate, iar populația acestora a fost dusă la muncă silită; sute și mii de oameni au fost dezrădăcinați violent sau omorâți. Milioane de oameni au murit ca urmare a alimentației deficitare și a bolilor, și-au pierdut patria sau au devenit orfani. Pe lângă scurtmetraje, „Război și Pace în Balcani” cuprinde o expoziție de fotografie, un catalog și un program educațional pentru elevi.
Un eveniment organizat de Goethe-Institut în parteneriat cu ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București.
This summer, the Tower Of London will be surrounded by a sea of crimson. This installation, conceived by artist Paul Cummins and designer Tom Piper, will commemorate each and every British or Colonial fatality from World War 1 by planting 888, 246 red ceramic poppies in a flowing sea around the tower.
The installation, entitled “Blood Swept Lands And Seas Of Red,” will be unveiled on August 5th, exactly 100 years after the first day of Britain involvement in World War 1. The final, 888,246th flower will be planted on November 11th, 2014 – a day of remembrance in the U.K. set aside to commemorate the end of the war.
The ceramic flowers will be sold for 25 pounds a piece, and 10% of the proceeds will be split evenly among 6 different service-related charities.
Astăzi a început în București seria de proiecții cinematografice „1914-2014. Iluzie și teroare. Primul Război Mondial”, organizată de Institutul Francez și Goethe Institut. În program sunt incluse și filme din arhiva cinematografică românească. Intrarea este gratuită.
Program
10 aprilie – Cinema Elvira Popesco
18:00
“1914-2014: Identitate-Naţiune-Europa”
Masă rotundă cu Bogdan Murgescu (România), Georg Vobruba (Germania) şi
Jean-Noël Grandhomme (Franţa)
Moderator: Luca Niculescu
20:00
„Pădurea Spanzuraților“ (RO, 1964, 158‘, R: Liviu Ciulei)
11 aprilie – Cinema Eforie
18:00
„Die Frau und der Fremde“ (Femeia şi străinul, Germania, 1984, 97‘, R: Rainer Simon)
20:00
„Serbările culturale din Basarabia” (RO, 1926, 14‘, restaurat)
„La France“ (Franţa, 2007, 102‘, Serge Bozon)
12 aprilie - Cinema Eforie
18:00
„Joyeux Noël“ (Germania/Franţa, 2005, 115‘, R: Christian Carion)
20:00
„Die Männer der Emden“ (Bărbaţii de pe Emden, Germania, 2013, 150‘, R: Berenger Pfahl)
13 aprilie – Cinema Elvira Popesco
18:00
„Depunerea jurământului cercetaşilor Legiunii Vlad Ţepes, Brăila” (RO, 1915, 9’, restaurat)
„Războiul pentru întregirea neamului” (RO, 1920, 9‘, restaurat)
„Morgenrot“ (Germania, 1933, 85‘, Gustav Ucicky)
20:00
„Obiectivitate vs. manipulare / documentaţie vs. propagandă în film“
Masă rotundă cu Mirela Murgescu (România), Peter Stettner (Germania) şi Florin Barbu (România)
Societatea de Științe Istorice din România va lansa în 2014 un nou număr al revistei „Studii și articole de istorie”. Vă invităm să contribuiți cu studii, articole și recenzii. Așteptăm propunerile dumneavoastră pe adresa secretariat@ssir.ro, in conditiile de mai jos.
Numărul LXXXI (2014) al revistei „Studii și articole de istorie” va cuprinde următoarele grupaje:
Termene:
Pentru mai multe informații, click aici.