EnglishFacultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai”, Centrul de Studii Transilvane și Comitetul Național al Istoricilor din România organizează la Cluj-Napoca, în perioada 25-28 august 2016, prima ediție a Congresului Național al Istoricilor Români.
Societatea de Științe Istorice din România este partener oficial, iar membrii acesteia sunt încurajați să participe la lucrările Congresului.
Site-ul Congresului se află la adresa:
În societatea românească actuală, dar și în contextul dezvoltării accelerate a cercetării istorice românești din ultimul deceniu, organizarea unui Congres Național al Istoricilor poate fi privită nu doar ca un deziderat, ci și ca o necesitate.
Istoricii nu sunt doar cercetători ai trecutului și interpreți ai documentelor, ci trebuie să reprezinte o voce distinctă în spațiul public, să își asume, în baza experienței specifice breslei, prezentarea de soluții și răspunsuri la problemele cotidiene care își au originea, sau care se regăsesc în forme similare în trecutul istoric. În același timp, explozia tematică și publicistică din câmpul cercetării istorice îngreunează cunoașterea adecvată a întregului spectru de preocupări actuale ale istoricilor români, iar circulația informației și a producției bibliografice între centrele de cercetare nu funcționează întotdeauna așa cum ar fi dezirabil.
Reunirea istoricilor români în cadrele unui Congres, organizat periodic sub egida Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor din România, instituție afiliată la International Committee of Historical Sciences (ICHS) și care reprezintă țara noastră la congresele mondiale de istorie organizate din 5 în 5 ani, precum și la activitățile curente ale Biroului ICHS, este un bun prilej pentru breasla istoricilor de a dezbate într-o ambianță elevată principalele probleme cu care se confruntă slujitorii muzei Clio.
Congresul oferă șansa accesării unei platforme de comunicare intra-profesionale care va contribui, cu siguranță, la îmbunătățirea, pe termen mediu și lung, a cercetării istorice românești și la o mai accentuată și mai coerentă prezență a istoricilor români în spațiul public.
Dorim ca în dezbaterile Congresului să avem în vedere mai cu seamă următoarele probleme:
- Statutul istoricului în societate
- Statutul istoriei ca disciplină de învățământ
- Politica istoriei
- Consumul de istorie în societatea contemporană
- Istoria și Marele Război
- Direcții istoriografice românești prioritare la început de mileniu
- Impactul digitizării în demersul cercetării
- Revistele de istorie din România: între nevoile regionale și curentele majore din istoriografia universală
- Românii și România în istoria universală
 |
Melinda Mitu, Sorin Mitu
Ungurii despre români. Nașterea unei imagini etnice Iași, Polirom, 2014, 424 p. ISBN 978-973-46-4685-2 |
Volumul cercetătorilor clujeni are drept obiect de studiu imaginile mentale și reprezentările ideologice pe care le-a generat atât de zbuciumata istorie milenară a raporturilor reciproce româno-maghiare. Este deci o cercetare din sfera imagologiei sau a alterității, construită, cum ne spun autorii, în doi timpi: mai întâi, într-o fază descriptivă, se urmărește inventarierea și prezentarea cât mai detaliată a clișeelor care compun imaginea, pentru ca mai apoi să fie urmărit modul în care aceasta a fost folosită de către utilizatori. Astfel, lucrarea a dezvoltat trei capitole esențiale care evidențiază pe rând: trecutul românilor în oglinda istoriografiei maghiare, românii și ideologia politică maghiară între Reforme și revoluție, și portretul robot al românului, fiecare capitol fiind însoțit de concluziile adecvate. Le vom reține și noi în ordinea în care au fost formulate, oprindu-ne la trei enunțuri: 1) Deși ocupă un loc modest în istoriografia maghiară din prima jumătate a secolului al XIX-lea, atitudinile ideologice evidențiază de regulă conflictele și concurența; 2) Modificarea imaginii românilor se produce după 1848, datorită prezenței acestora în tabăra anti-maghiară; 3) Din perspectiva intelectualilor maghiari, românii din Transilvania și Ungaria sunt un popor de țărani la care nu se pot sesiza semnele progresului așa cum sunt ele înțelese în Occident.
Autorii, doctori în istorie ai Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (Melinda Mitu – muzeograf, Sorin Mitu – profesor universitar), au cercetat vreme îndelungată un material documentar impresionant, care ne oferă o altă imagine, mai puțin cunoscută, a ungurilor despre români, dar întrutotul demnă de o nouă reflecție asupra subiectului.
Facultatea de Istorie a Universității din București, în parteneriat cu Societatea de Științe Istorice din România, organizează în datele de 20-21 noiembrie 2014 : Conferința Istorie și istorici la Universitatea din București – dimensiuni instituționale – proiecte intelectuale – secolele XIX-XXI.
Încă de la crearea sa în anul 1864, Universitatea din București a reprezentat un factor instituțional decisiv în conturarea spiritului public din România, a dezbaterilor intelectuale ce au condus la formarea modernității românești. Disciplină științifică cu un puternic impact și cu o semnificativă determinare ideologică, istoria a reprezentat, alături de literatură și filozofie, un spațiu al configurării noii culturi politice românești.
Manifestarea va aduce în atenția specialiștilor o serie de probleme legate de locul și rolul Universității din București în dezvoltarea cunoașterii istorice, în formarea și pregatirea specialiștilor în domeniu, în constituirea câmpului istoriografic românesc.
La conferință participă cadre didactice universitare, cercetători, arhivisti, muzeografi si doctoranzi din București si din alte centre universitare.
Accesați aici Programul Conferintei
Georg Eckert Institute for International Textbook Research (Braunschweig), Institute for National History (Skopje), Institute for Spiritual and Cultural Heritage of the Albanians (Skopje)
Call for Applications
for an academic conference on
Historiography and History Education in the South Slavic and Albanian Speaking Regions
3-5 June 2015, Skopje
Modern and contemporary history provide us with numerous case studies focusing on the multi-layered relationship between the Albanian- and Slavic-speaking (and other) communities in the Balkans. Whether through hardship and conflict, or coexistence and cooperation, various groups from this part of the Balkans have been engaging in and shaping a thoroughly intertwined regional life throughout history. The aim of this conference is to provide a forum for academic discussion on the complex trans-cultural history of the region and on the role of history education in the formation of mutual perceptions and relationships. The conference seeks to understand not only the past, but also the socio-political contexts which bring their influence to bear on the writing of historiography and history textbooks.
Most of the topics we will discuss at the conference will touch upon modern and contemporary history, but we do encourage an interdisciplinary approach and therefore welcome the participation of colleagues from different fields in the humanities and social sciences. Trans-cultural and cross-border approaches are equally encouraged. Participants may wish to focus on some of the following topics/sessions:
1. Historiography: regional perspectives on cultural and socio-political history
2. Historiography and history education: assessment of their relationship
3. History education: textbooks and society
4. Otherness: images of neighbours
5. Cross-cultural patterns: shared traditions and experiences
How to apply
Applicants should submit an abstract (around 500 words) of their paper and a short CV in English.
Participants: 20-25 scholars from history and related fields
Date and venue: 3-5 June 2015, Skopje
Costs: The organiser will provide board and accommodation, and will reimburse participants’ travel expenses.
Presentation time: 15-20 min.
Language: English
Application deadline: 1 December 2014
Organiser responds: January 2015
Convenors: Eckhardt Fuchs (Georg Eckert Institute, Braunschweig), Darko Stojanov (Institute for National History), Besnik Emini (Institute for Spiritual and Cultural Heritage of the Albanians)
Academic coordinator: Claudia Lichnofsky (Georg Eckert Institute)
Please send your application (abstract and CV) to: lichnofsky@gei.de
Profiluri academice
