Ștefan Aftodor, Boierimea în Țara Românească. Aspecte politice și social-economice (1601-1654), Brăila, Editura Istros, 2014.

Un volum masiv, de peste 600 de pagini, apărut în prestigioasa colecție de istorie a Muzeului Brăilei, abordează o temă de mare interes, chiar dacă a fost de-a lungul timpului obiectul a numeroase cercetări. Cine au fost boierii? cum s-au constituit în raporturile lor cu principala instituție a țării, regimul boieresc sau autoritarismul domnesc; cum au modelat aceste relații dominația otomană? Care a fost rolul adunărilor de stări? Cum s-a structurat marea proprietate funciară? Și în ce măsură pozițiile sociale ale deținătorilor de avere levantini și autohtoni au influențat deciziile politice și lupta pentru putere? Pentru toate aceste întrebări și multe altele autorul oferă răspunsuri pertinente, despre care cu justețe credem că vor suporta nuanțări și extinderi în investigații ulterioare.

Profesorul Ștefan Aftodor, încă tânărul autor al acestei cărți, la origini o teză de doctorat în multe privințe exemplară, este președintele filialei SȘIR – Brăila, un om a cărui pasiune pentru istorie și neobosită curiozitate științifică sunt dincolo de orice îndoială.

Gheorghe Vlad, Constantin Brâncoveanu, martirul și sfântul românilor, Alexandria, Cartea Ortodoxă, 2014.

Tricentenarul morții martirice a lui Constantin Brâncoveanu este un bun prilej pentru omagierea sa, inclusiv prin studii monografice, precum cel al cărui titlu se găsește mai sus. Reconstituirea în aproape trei sute de pagini a vieții și mai cu seamă a operei marelui voievod nu a neglijat nici unul dintre capitolele esențiale, de la copilărie și tinerețe, la alegerea sa ca domn, iar pentru cei aproape 26 de ani cât s-a aflat pe tronul Țării Românești a trecut în revistă mai cu seamă problemele numeroase ale începutului de secolul XVIII și marile dificultăți cu a căror rezolvarea a încercat să facă față crizei politice și morale din ultimii săi ani. Viața economică și socială, fiscalitatea, proprietățile, patronajul artistic și cultural și nu în ultimul rând diplomația și politica externă ocupă un loc consistent în arhitectura lucrării. Patronat de Episcopia Alexandriei și Teleormanului, volumul insistă asupra sfârșitului lui Brâncoveanu și firesc, subliniază martiriul său ca mărturie a dragostei pentru Hristos, precedând textul care tot în partea sa introductivă mai cuprinde o rugăciune pentru cei uciși la Istanbul la 15 august 1714 și câteva poezii folclorice în același subiect.

Profesorul Gheorghe Vlad, care a început din 2008 o serie de lucrări consacrate familiei regale, ne surprinde acum cu această carte despre Brâncoveanu, în care regăsim aceleași calități anterior dovedite: talent narativ, cultul detaliului fără a scăpa din vedere imaginea ansamblului, oferindu-ne totodată și o vibrație personală care asociază rigoarea informației cu admirația și emoția.

Matei Cazacu, Dan Ioan Mureșan Ioan Basarab, un domn român la începuturile Țării Românești Chișinău, Editura Cartier, 2013, 244 p. ISBN 978-9975-79-807-5

Era de așteptat ca volumul lui Neagu Djuvara, în care era reluată „teoria cumană” cu privire la începuturile statului medieval românesc, să nu treacă neobservată. Succesul de public nu a coincis însă și cu un succes de critică. Inițial, specialiștii s-au arătat reticenți, pentru ca acum, la aproape patru ani distanță, să vină și replica.

Cartea cu titlul de mai sus afirmă încă o dată (more…)

Marian Coman Putere și teritoriu. Țara Românească medievală (sec. XIV-XVI) Iași, Polirom, 2013, 358 p. ISBN 978-973-46-3403-3

Într-un moment în care rafturile librăriilor se rup sub greutatea cărților cu subiect istoric și e din ce în ce mai greu să găsești în atâta pulbere filonul de aur, volumul lui Marian Coman este o revelație întru-totul confirmată de publicarea sa într-o colecție prestigioasă la editura ieșeană Polirom.

(more…)

.

Ștefan Grigorescu Căpitanii lui Mihai Viteazul Editura Univers Științific, București, 2011. ISBN

Volumul este consacrat epocii lui Mihai Viteazul și cuprinde o cronologie a domniei, o scurtă descriere a armatei sale și un dicționar al comandanților, în majoritate boieri din Țara Românească, cărora li se adaugă balcanici (cei mai mulți ridicați la dregătorii), căpitani secui și mari nobili maghiari din Transilvania.

.

Lectura acestor biografii convinge o dată mai mult asupra forței politice și militare excepționale a marelui voievod, dar pune în lumină deopotrivă și complicatele jocuri ale adeziunii și trădării.

.

Autorul, profesor și inspector în Ialomița, doctor în istorie, a fost foarte activ în anii din urmă în cercetarea Evului Mediu românesc.