I. Oprișan Asaltul cetății. Dosarul de Securitate al lui G. Călinescu București, Saeculum, 2014, 592 p. ISBN 978-973-642-344-4

Din seria volumelor înfățișând dosarele de Securitate ale unor mari intelectuali (urmăriți sau urmăritori), ni se înfățișează acum cel destinat lui G. Călinescu. Marele istoric și critic literar și-a câștigat din păcate o tristă notorietate fiind considerat un oportunist care a beneficiat de nenumărate favoruri din partea regimului comunist (academician, membru în Marea Adunare Națională, director al Institutului de Istorie Literară și Folclor), asta în vreme ce fusese îndepărtat de la Facultatea de Filologie. Scrierile sale, mai cu seamă romanele de maturitate (Bietul Ioanide și Scrinul Negru) stârniseră o mulțime de comentarii negative și în consecință au fost retrase din librării, iar marea sa istorie a literaturii, pe care o adnotase până în ultima clipă a vieții, a apărut într-o a doua ediție la 20 de ani de la moartea sa.

Și lucrurile nu se opresc aici. Scriitorul, un star cultural al acelor timpuri, care pare cu totul aliniat noilor vremuri, a fost, o dovedesc documentele adunate în acest volum, supus unei supravegheri complexe vreme de aproape trei ani (1959-1962) doar pentru un zvon răuvoitor. În această perioadă, 39 de ofițeri de Securitate și Miliție și 20 de agenți l-au urmărit permanent și au produs o cantitate impresionantă de note informative, relatări de interceptări telefonice, la care se adaugă copiile după corespondența celui vizat. Peste mizeria delațiunilor rămâne însă un document remarcabil, care surprinde un om deosebit, atât în relațiile sale cu familia, colaboratorii și lumea academică, cât și în actul de creație, toate la un loc constituind un dosar voluminos ale cărei piese probează încă o dată îngrădirea libertății de expresie în totalitarism. „Asaltul cetății…” este astfel un prilej de reflecție și, de ce nu, o sursă de inspirație pentru studierea epocii comuniste sau pentru viitoare capodopere literare.

Simon Sebag Montefiore Stalin. Curtea țarului roșu Iași, Polirom, 2014, 568 p. ISBN 978-973-46-4441-4

Această lucrare de peste 500 de pagini considerată în 2003 (anul apariției) drept una dintre cărțile preferate de cititori în Marea Britanie, se deosebește de multe altele dedicate mai cu seamă anilor din urmă ai dictatorului comunist. Mai întâi pentru că, urmărind ascensiunea treptată spre puterea absolută a lui Stalin, autorul descompune viața eroului principal în sute de întâmplări cunoscute din literatura memorialistică destinată subiectului, dar și din alte informații produse de arhive, acum pentru prima oară cercetate, sau din interviuri cu supraviețuitorii acelei epoci, care nu au vorbit niciodată până acum. Volumul se deschide altfel decât ne-am aștepta, nu cu copilăria și tinerețea georgiană a lui Stalin, ci cu o festivitate prilejuită de aniversarea a 15 ani de la victoria revoluției bolșevice, când secretarul general al PCUS împlinise 42 de ani. În fine, capitolele poartă titluri neconvenționale precum „Chefliii. Stalin și Kirov (1931-1934)”, „Războiul: geniul gafelor (1941-1942)” sau ultima parte –  „Tigrul jigărit (1949-1953)”.

Departe de a-l învinovăți doar pe Stalin, prezentat mereu în mijlocul acoliților săi, autorul ne dovedește încă o dată că în unicitatea sa acesta împarte răspunderea unor vremuri sângeroase cu toți subalternii săi, unii dintre ei niciodată chemați la judecata istoriei. Fără să se lase intimidat și deloc dispus să ne arate obișnuitele atitudini pro sau contra personajului său, Montefiore domină uriașa masă informativă cu care este confruntat și cercetează totul cu obiectivitate și detașare.

Istoricul britanic este cunoscut publicului nostru datorită cărții sale consacrate Ierusalimului, tradusă în 2013 și în românește, și câtorva documentare al căror comentator a fost, toate inspirate din cărțile sale și toate prezentate în acest an la televiziunea Digi24.

Gheorghe Nichifor Despre „titoism” cu aplecare specială asupra prezenței sale în presa Gorjului Iași, Editura Pim, 2014.

Autorul acestui volum își propune să descopere în presa gorjeană a anilor 1950 consecințele unui veritabil cutremur politic: excluderea din mișcarea comunistă a partidului liderului iugoslav I.B. Tito. În condițiile în care autoritatea Kremlinului era necontestată, această decizie a provocat o firească undă de șoc, ale cărei reverberații s-au transmis ani de zile în propaganda țărilor comuniste „frățești” din Europa, presa de partid întrutotul supusă decidenților politici, preluând și hiperbolizând toate impulsurile primite. De la marile cotidiene la ziarele locale – și publicațiile gorjene nu au făcut excepție – nici o incriminare a lui Tito nu a fost de prisos. De la imaginea „cozii de topor” din lama căruia se scurge sânge și până la „sluga imperialismului american” și a călăului poporului său, într-o „țară în care copiii nu râd”, nefiind decât un singur pas. (more…)

Lavinia Betea, Cristina Diac, Florin-Răzvan Mihai, Ilarion Țiu Viața lui Ceaușescu, vol. 2: Fiul Poporului București, Editura Adevărul Holding, 2013, 432 p. ISBN 978-606-644-036-3

Pe culmea valului de interes pentru regimul comunist și Nicolae Ceaușescu se așează și acest volum, al doilea dintr-o proiectată trilogie (Ucenicul Partidului, Fiul Poporului și probabil Tiranul – în pregătire), cu șanse mari de a fi desigur la sfârșit prima monografie consacrată acestui lider politic în istoriografia română. Cartea se arată semnificativă nu atât pentru detaliile uneori surprinzătoare ale vieții sale, cât mai cu seamă pentru că încearcă să deslușească resorturile îndeobște bine ascunse care i-au înlesnit ascensiunea și apoi menținerea la putere aproape un sfert de secol. Volumul al doilea urmărește astfel traiectoria sa politică de la moartea lui Stalin (5 martie 1953) până spre începutul anilor 1970. Sunt anii acumulării puterii, pe care o va impune o dată cu dispariția predecesorului său și pe care nu va evita să o sporească permanent atât prin îndepărtarea „vechii gărzi” dejiste, cât și prin legiferarea unor noi instituții care să-i subordoneze integral atât partidul, cât și statul. Puterea sa nelimitată s-a datorat însă și unor lovituri de imagine grandioase, precum mitingul din august 1968, utilizat apoi de propaganda comunistă pentru a-i atribui statutul de persoană providențială, fiu al poporului, genial conducător și câte altele. De la înălțimea acestei poziții, el a construit utopia raiului pe pământ comunist, cu o economie dirijată, dar prosperă și cu o nouă ordine mondială în care cuvântul său să fie ascultat.

Lavinia Betea, care a arătat în anii din urmă o mare stăruință în investigarea lumii comuniste și a personalităților ei, s-a asociat aici cu mai mulți tineri cercetători spre a ne oferi o istorie la granița dintre cărțile populare și cele științifice, cu destulă anecdotică, dar și cu o bună așezare în context și destule interpretări pertinente, o carte utilă pe care o dorim încheiată spre a o putea evalua mai concludent.

Adrian Cioroianu Cea mai frumoasă poveste. Câteva adevăruri simple despre istoria românilor București, Curtea Veche, 2013, 288 p. ISBN 978-606-588-643-8

Recomandăm pentru prima oară o carte de două ori specială. Mai întâi, pentru că pleacă de la un serial de televiziune încă în plină desfășurare, ale cărui episoade beneficiază acum și de un text tipărit. Apoi, pentru că în forma lor cea mai accesibilă, o sumă de întrebări despre subiecte complicate reabilitează de fapt istoria ca infinită poveste despre adevăr, poate, așa cum spune și titlul, cea mai frumoasă dintre toate. Sunt, dacă le veți număra, 91 de răspunsuri narative pentru aproape 130 de ani de istorie, de la Carol I și până la Ceaușescu inclusiv. Într-o ultimă secvență sunt evidențiate cele trei perioade faste ale istoriei noastre moderne: ultimii 30 de ani ai secolului al XIX-lea, deceniul lui Carol al II-lea și ultimii ani ai lui Gheorghiu-Dej și cei dintâi ai lui Nicolae Ceaușescu, și suntem încurajați să credem că mai avem o șansă în prezent, ca și în viitor. La urma urmelor, în trecut, ne spune autorul, a fost uneori chiar mai rău și am găsit puterea să mergem mai departe. (more…)

Ștefan Andrei Din frac în zeghe. Istoriile mele dintr-un pătrar de veac românesc București, Editura Adevărul, 2013, 365 p. ISBN 978-606-644-083-7

După o carte de interviuri, autorul acestui volum se întoarce cu o alta care îi aparține în întregime și în care reunește amintiri din copilăria și tinerețea sa, împărtășește cu grijă câte ceva din culisele puterii, evocă două întâlniri memorabile (cu Everill Harriman și Deng Xiaoping), prezintă pe larg relația sa apropiată cu marea literatură, dar și cu artiștii care l-au frecventat și, în fine, ne vorbește despre procesul său, cu final comandat, și reproduce câteva opinii ale unor prieteni despre calitățile sale umane și profesionale. (more…)

Mihai Burcea, Ștefan Bosomitu (coordonatori) Spectrele lui Dej. Incursiuni în biografia și regimul unui dictator Iași, Polirom, 2012, 424 p. ISBN 978-973-46-3188-9

Sub acest titlu se cuprind publicate in extenso comunicările unui simpozion IICCMER desfășurat în noiembrie 2011, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Este o investigație de mare oportunitate, întrucât după moartea sa și mai cu seamă după stingerea ecourilor plenarei PCR din aprilie 1968, care l-a reabilitat pe Lucrețiu Pătrășcanu, cel dintâi dintre conducătorii comuniști ai României fie a fost receptat într-un mod unilateral, fie a beneficiat de o tăcere deplină. (more…)