I. Cadrul Normativ

a. Olimpiada de istorie constituie un concurs de excelență care se desfășoară în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare, Anexă la ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3035/2012;

b. Comisia de organizare a Olimpiadei micilor istorici – Nicolae Iorga, pentru clasele V-VII, este alcătuită din: prof. univ. dr. Carol Căpiță, președinte al Societății de Științe Istorice din România, conf. univ. dr. Florentina Nițu, decan al Facultății de Istorie a Universității din București, prof. Ana Preda Tudor, președinte al filialei Buzău a SȘIR, București, prof. Gabriel Stan membru al Consiliului Național al SSȘIR, prof. Elena Ichim președinte al SȘIR-filiala Teleorman, și prof. Cristina Ilincuța, președinte al Filialei SȘIR-Câmpina;

c. Organizarea și desfășurarea Olimpiadei micilor istorici – Nicolae Iorga, pentru clasele V-VII, în anul școlar 2022-2023 se realizează după cum urmează: etapa locală/școală, în format fizic; etapele județeană și interjudețeană în format online/digital.

 

II. Prezentare generală

a. La Olimpiada micilor istorici – Nicolae Iorga, pentru clasele V-VII, pot participa elevi din învățământul de stat, particular și confesional, indiferent de forma de învățământ: cursuri de zi/frecvență redusă;

b. Participarea este opțională și individuală. Nu se percep taxe de participare;

c. Probele Olimpiadei se desfășoară pe clase: a V-a, a VI-a, a VII-a.

d. Elevii, indiferent de anul de studiu, pot participa numai la olimpiada organizată la nivelul clasei din care fac parte. Nu se admite participarea elevilor de la clasele inferioare la clasele superioare și nici invers.

e. La toate etapele olimpiadei se susține o singură probă, scrisă. Durata probei este de 90 de minute.

f. Concursul se desfășoară în trei etape, respectiv: etapa pe școală/locală în format fizic, etapele județeană și interjudețeană, în format online.

g. Desfășurarea etapei interjudețene se realizează în format online, pe o platformă electronică ce va funcționa special pentru această olimpiadă, asigurată de Societatea de Științe Istorice din România, filiala Teleorman.

h. Graficul de desfășurare și limitele de încadrare ale materiei pentru Olimpiadă sunt stabilite de către organizatori, președintele Comisiei Centrale a Olimpiadei fiind prof. univ. dr. Căpiță Carol, Președinte al Societății de Științe Istorice din România, și conf. univ. dr. Nițu Florentina, decan al Facultății de Istorie, Universitatea București.

i. Pentru informații punctuale funcționează un site al concursului realizat de filialele organizatoare ale Societății de Științe Istorice din România.

 

III. Etapele desfășurării olimpiadei

a. Etapa pe școală/locală. Perioada generală a desfășurării etapei pe școală se comunică unităților de învățământ la începutul fiecărui an școlar. Data desfășurării acestei etape este stabilită de organizatori, încadrându-se în perioada 16-20 ianuarie 2023.

b. Etapa județeană. Data de desfășurare a etapei este unică și se comunică de către organizatori la începutul fiecărui an școlar, În 2023, fiind data de 25 februarie 2023.

c. Etapa interjudețeană. Perioada de desfășurare este unică și se comunică de către organizatori la începutul fiecărui an școlar În 2023, fiind data de 22 aprilie 2023).

 

IV. Selecția elevilor.

a. Calificarea participanților la etapa superioară a olimpiadei se face cu respectarea prevederilor Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare, Anexă la ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3035/2012. Criteriile de calificare și cele de departajare pentru stabilirea elevilor cu drept de participare, în situația existenței a cel puțin doi elevi cu note generale egale, care s-au clasat pe locul I la etapa județeană, precum și numărul de locuri alocate etapei superioare sunt comunicate elevilor, inclusiv prin afișarea pe site-ul olimpiadei, cu cel puțin 5 zile înainte de desfășurarea etapei curente.

b. Criteriile de selecție (nota minimă, nr. de elevi calificați pentru etapa interjudețeană) sunt stabilite de filialele organizatoare ale Societății de Științe Istorice din România, reprezentate în Comisia de organizare, evaluare și de soluționare a contestațiilor Olimpiadei.

c. La etapa interjudețeană a olimpiadei participă toți elevii care au obținut 85 de puncte.

d. În anul școlar 2022-2023, participarea la etapa școală/locală, în format fizic, a olimpiadei de istorie se face numai prin respectarea tuturor normelor/regulilor în vigoare, valabile pe întreg teritoriul României, cu și în prezența profesorului îndrumător de la clasă. Criteriile de participare a elevilor la această etapă sunt stabilite de către profesorul/profesorii de istorie din fiecare unitate școlară. Participarea la etapele județeană și interjudețeană a olimpiadei, în format online, se face numai prin respectarea tuturor normelor/regulilor în vigoare, valabile pe întreg teritoriul României, cu și în prezența profesorilor din Comisia de organizare, prin intermediul cărora se va accesa și platforma online a olimpiadei.

 

V. Structura și elaborarea subiectelor

a. Pentru fiecare etapă, subiectele și baremele de evaluare și de notare sunt elaborate de către Comisia de organizare care va posta pe site-ul olimpiadei un model de subiecte și baremul de evaluare. Subiectele vor conține imagini, suporturi grafice și cartografice și vor respecta următoarele criterii: să fie în concordanță cu programa olimpiadei, să asigure o cuprindere echilibrată a tematicii studiate, să permită tratarea subiectelor în timpul acordat probei (90 de minute), să asigure atingerea competențelor generale și specifice ale acutualelor programe de istorie la clasele V-VII.

b. Subiectele vor fi transmise participanților, pe platforma olimpiadei, în format online/digital, fiind accesibile în dimineața zilei de concurs. Locul de desfășurare a olimpiadei este stabilit de către fiecare dintre filiale organizatoare.

c. Punctajul minim pentru calificarea elevilor la etapa interjudețeană este de 85.

d. Modul de atribuire a premiilor la etapa județeană și interjudețeană se stabilește de către Comisia de organizare a olimpiadei.

e. Participă la etapa interjudețeană elevii care au îndeplinit punctajul minim de calificare, până la minimum 8,50. În caz de egalitate nu se realizează o departajare. Etapa interjudețeană a olimpiadei se organizează într-o unitate de învățământ din fiecare județ, stabilită de către Comisia de Organizare; înregistrările integrale ale etapei interjudețeană de concurs vor fi arhivate de către Comisia de Organizare a Olimpiadei. La această etapă, fiecare concurent are acces la un computer, completează formularul de înscriere cu datele personale și ale unității școlare de unde provine și rezolvă proba scrisă online, pe platformă, într-un interval de 90 de minute. Accesul în sala de concurs nu estre permis pe perioada desfășurării acestuia decât personalului de specialitate IT și membrilor Comisiei de organizare.

f. Subiectele și baremele de evaluare sunt elaborate de grupul de lucru al Comisiei de Organizare. Subiectele și Baremele de evaluare și de notare se vor afișa pe site-ul concursului după terminarea probei scrise. Clasamentul național va fi afișat pe site-ul Olimpiadei în maximum 10 zile de la finalizarea concursului.

 

VI. Responsabilitățile partenerilor:

a. Realizează platforma online și site-ul olimpiadei.

b. Acordă diplomele și asigură resursele logistice pentru susținerea și desfășurarea olimpiadei.

c. Pun la dispoziție resurse didactice (online/tipărite) în vederea pregătirii pentru olimpiadă.

 

VII. Bibliografie

a. Programa de concurs

b. Manualele școlare în vigoare pentru anul școlar în curs, pentru clasele a V-a, a VI-a, a VII-a.

c. Atlase istorice (în format online).

 

VIII. Premii

La fiecare nivel de studiu, pentru etapa națională se acordă premii și diplome avizate de Societatea de Științe Istorice din România și de către Facultatea de Istorie a Universității din București. Pentru locurile I, II, III și mențiuni pentru maximum 15 % din numărul participanților.

 

 

Comisia de Organizare

 

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN BUZĂU

Inspector Școlar General,

Prof. dr. Daniela PALCĂU

 

 

Facultatea de Istorie, Universitatea din București,

Decan,

Conf. univ. dr. Florentina NIȚU

 

 

Societatea de Științe istorice din România,

Președinte,

Prof. univ. dr. Carol CĂPIȚĂ

 

 

Societatea de Științe istorice din România – filiala Buzău,

Prof. Ana PREDA-TUDOR

 

 

Societatea de Științe istorice din România – filiala București,

B.E. al C.N.

Prof. Gabriel STAN

 

 

Societatea de Științe istorice din România – filiala Câmpina,

Prof. Cristina ILINCUȚA

 

 

Societatea de Științe istorice din România – filiala Teleorman,

Președinte,

Prof. Elena Ichim

 

 ***

Ca model, sunt atașate mai jos variante de subiecte pentru fiecare dintre clasele V, VI și VII.

TEST Olimpiada ISTORIE subiect cls a V-a

TEST Olimpiada ISTORIE subiect cls a VI-a

TEST Olimpiada ISTORIE subiect cls a VII-a

Revista „Studii și articole de istorie” este principala publicație a Societății de Științe Istorice din România. Ea apare fără întrerupere din anul 1955, până în anul 2022 fiind publicate un număr de 89 de volume. Revista se adresează în special profesorilor de istorie din învățământul preuniversitar și universitar, precum și cercetătorilor științifici.

Tematic, „Studii și articole de istorie” acordă prioritate contribuțiilor referitoare la didactica istoriei și istoria educației, dar publică și studii referitoare la alte subiecte. De regulă, sunt publicate studii în limba română, însoțite de câte un rezumat în limba engleză. Revista poate include și materiale ale unor istorici din afara României, cu rezerva publicării lor, în funcție de fiecare caz, fie în limba engleză, fie într-o traducere în română.

Studiile şi articolele propuse spre publicare sunt supuse unei evaluări colegiale potrivit sistemului double blind peer-review (evaluare anonimă de către doi referenți).

Revista „Studii și articole de istorie” a fost clasificată B pentru domeniul Istorie la evaluarea editurilor şi revistelor cu profil umanist, realizată în 2020 de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, iar conţinutul său este indexat în bazele de date Central and Eastern European Online Library (CEEOL – www.ceeol.com) şi ERIH+.

           Numărul XCI (2024) al revistei „Studii și articole de istorie” va cuprinde următoarele grupaje:

Istoria vieții de familie – abordări, metode, oportunități

Familia a fost și este în continuare un cadru existențial esențial pentru fiecare individ. Pe de altă parte, ultimele 3-4 generații au cunoscut mari schimbări în planul vieții de familie, schimbări care au cuprins atât apectele demografice de bază (vârsta medie la căsătorie, numărul copiilor, speranța de viață etc.), cât și aspecte economico-sociale (formele de conviețuire în cadrul aceleiași gospodării, mobilitatea geografică, dotarea gospodăriilor, nivelurile educaționale etc.), schimbări a căror conștientizare ajută la înțelegerea proceselor istorice mai largi care influențează prezentul și pregătesc viitorul. Sunt binevenite atât analizele sintetice, cât și studiile empirice, focalizate pe unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

• Modalități de abordare a istoriei vieții de familie
• Documente și mărturii referitoare la istoria familiei mele
• Asigurarea traiului în cadrul familiei
• Relațiile inter-generaționale
• Deciziile de mutare în altă locuință / localitate / țară
• Aspecte ale vieții (stră)bunicilor mei în corelație cu marile procese istorice ale secolului XX
• Familia modernă: modificări ale ideii de familie și ale rolului familiei în societatea modernă

Participarea României la Al Doilea Război Mondial – fapte, (re)interpretări, semnificații

Al Doilea Război Mondial a fost un eveniment tragic în istoria României. Pierderile umane au depășit cu mult o jumătate de milion de oameni, distrugerile materiale au fost uriașe, instituțiile statului s-au degradat și au comis abuzuri impardonabile, România a pierdut teritorii și a sfârșit ocupată și supusă regimului comunist impus de Uniunea Sovietică. Istoriografia este împărțită pe această tematică. Unii istorici glorifică faptele de arme și/sau pe mareșalul Antonescu, alții condamnă cedările teritoriale din 1940 sau participarea statului român la Holocaust. Revista „Studii și articole de istorie” încurajează reevaluările desprinse de prejudecăți, care aspiră la obiectivitate și pun experiența României în context european și/sau mondial. Sunt binevenite atât analizele sintetice, cât și studiile axate pe cazuri concret-istorice, focalizate pe unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

• Istoriografia celui de-Al Doilea Război Mondial și sursele pentru noi (re)interpretări
• Marjele de libertate și constrângerile opțiunilor politice ale României – 1940, 1941, 1944
• Viața cotidiană pe front și în spatele frontului
• Responsabilitățile individuale în contextul războiului
• Holocaust și genocid în România și în Transnistria
• 23 august 1944
• Elementele unui bilanț: România ca aliat al lui Hitler vs România ca factor care a contribuit la înfrângerea Germaniei naziste
• Soldatul român și echipamentul militar folosit (între curaj și groaza provocată de cel mai distrugător război de până atunci, discrepanța între organizarea pe „hârtie” și realitatea din teren a unităților militare apte de luptă – componența formațiunilor militare și înzestrarea cu echipament militar, logistica de război și contribuția diferitelor „arme” la război)

Didactică și management educațional în predarea și învățarea istoriei. Analize și opinii

Au prioritate analizele concrete, bazate pe experiența directă a autorilor, precum și materialele axate pe predarea online.

Aniversări, memorie și conștiință istorică

Miscellanea

Recenzii

Pentru lucrări apărute în anii 2022 și 2023.

Opțional, în perioada 1 iunie – 31 octombrie 2023, autorii sunt încurajați să comunice redacției titlurile și un punctaj al articolelor pe care intenționează să le transmită spre publicare, pentru a putea beneficia de consultanță înainte de redactarea respectivelor contribuții.

Termene:

 

• 15 ianuarie 2024 – trimiterea versiunii electronice integrale a studiilor, articolelor și recenziilor propuse spre publicare.
• ianuarie-martie 2024 – procesul de evaluare, la finele căruia secretariatul de redacție va comunica autorilor avizul de publicare și/sau solicitările evaluatorilor de ameliorare a contribuțiilor; după această comunicare, autorii vor avea 1-2 săptămâni pentru realizarea ameliorărilor solicitate (sau respingerea lor motivată) și pentru transmiterea versiunii finale a contribuției lor.
• 15 mai 2024 – apariția numărului XCI (2024) al revistei.

Procesul de publicare în revista „Studii și articole de istorie” este gestionat de platforma dedicată. Aceasta este disponibilă aici. Ghidul de utilizare a platformei este disponibil aici. Înregistrarea webinarului cu privire la utilizarea platformei este disponibil aici. Secretariatul revistei „Studii și articole de istorie” încurajează toți potențialii autori să adreseze orice întrebări sau nelămuriri cu privire la platforma revistei prin e-mail la adresa secretariatssir@gmail.com. Reguli de redactare actualizate sunt accesibile pe www.ssir.ro sau aici și la cerere pot fi transmise prin e-mail potențialilor autori împreună cu un template pentru contribuțiile lor.

Secretariatul de redacţie își rezervă dreptul de a respinge din oficiu acele materiale care nu sunt originale, nu corespund standardelor academice, nu se încadrează tematic, nu respectă termenele de predare ori regulile tehnice de redactare disponibile aici.

Reluăm aici și Apelul de colaborare la revista „Studii şi articole de istorie” nr. 90/2023 și cuprinsul numărului curent, 89/2022.

CUPRINS

 

I. SPORT ȘI IDENTITĂȚI NAȚIONALE

 

Florin Lucian COITA: Ion Dabiciu – un jurnalist arădean la Olimpiada de la Berlin din 1936

Bogdan POPA: Preluarea și abandonarea parțială a modelului sovietic în fotbalul românesc (1949-1958)

Bogdan TEODORESCU, Cristina HORNOIU: Sport și politică în România comunistă. Octombrie 1972: finala Cupei Davis de la București

 

 

II. INDUSTRIALIZARE ȘI DEZINDUSTRIALIZARE

 

Valentin MAIER: Surse pentru scrierea unei istorii de ramură industrială. Studiu de caz: industria sticlei (1948-2022)

Nicolae MACOVEI: OLTCIT– sincopele unei colaborări franco-române în anii 1980

 

III. ISTORIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI

 

Dragoș Lucian ȚIGĂU: Legăturile Școlii comerciale din București cu instituții europene de învățământ în secolul al XIX-lea

Iuliana GALEȘ: Școala la sfârșitul secolului al XIX-lea. Alte vremuri, aceleași probleme

Dragoș SDROBIȘ: Fondarea unei „jurisdicții” profesionale. Evoluția învățământului superior tehnic în România 1881-1938

 

 

IV. DIDACTICĂ ȘI MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ÎN PREDAREA ȘI ÎNVĂȚAREA ISTORIEI. ANALIZE ȘI OPINII

 

Ana PREDA-TUDOR: Istoria locală, de la exercițiu de imagine la exemplu de bună practică

Luminița Elena Vasiliu: Lecția la muzeu

Maria Cristina ILINCUȚA: Mentoratul – o necesitate în practica didactică

Gabriel BOCEAN: O perspectivă asupra educației istorice în secolul XXI

Adrian MATEȘAN, Adelina NEAGU, Dragoș ILIESCU: Testarea standardizată a competențelor elevilor din ciclul preuniversitar în domeniul istoriei: studiu de caz – testele Brio

 

 

V. MISCELLANEA

 

Dan PRODAN: Botoșani și Nicolae Iorga (copilăria și adolescența, 1871-1886)

Marius Adrian SCHEIANU: Vera Cruz, politică și incursiune americană în Mexic redate cinematografic

 

 

 

VI. DIN ACTIVITATEA SOCIETĂȚII DE ȘTIINȚE ISTORICE DIN ROMÂNIA

 

Gabriel STAN, Elena ICHIM: Ecouri prilejuite de Concursul Național „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale“

 

 

VII. RECENZII

 

John BARTON, O istorie a Bibliei. Povestea celei mai importante cărți a lumii, București, Humanitas, 2021, 565 p. (Liviu Damian)

Douglas A. HOWARD, O istorie a Imperiului Otoman, traducere de Irina Vainovski – Mihai și Adina Avramescu, Iași, Polirom, 2021, 461 p. (Dan Prodan)

Constanța VINTILĂ, Giulia CALVI, Maria PAKUCS-WILLCOCKS, Nicoleta ROMAN, Michal WASIUCIONEK, Lux, modă și alte bagatele politicești în Europa de Sud-Est în secolele XVI-XIX, București, Humanitas, 2021, 432 p. (Andrei Mic)

Lucian BOIA, Scurtă istorie a dezastrelor naturale. Epidemii, cutremure şi dereglări climatice, București, Humanitas, 2020, 137 p. (Roxana Drăgănescu)

Laura SPINNEY, Gripa spaniolă din 1918. Pandemia care a schimbat lumea, București, Editura Corint, 2020, 400 p. (Ioana Florea)

Frank DIKÖTTER, Cum să fii dictator: cultul personalității în secolul XX, Iași, Polirom, 2020, 312 p. (Andrei Cosmin Popa)

Ana BĂRBULESCU, Marius Cazan, Vă implor, Domnule Mareșal! Petiții și documente cu și despre evreii deportați în Transnistria (1941-1944), Iași, Polirom, 2021, 272 p. (Alexandra Cojocaru)

Keith LOVE, Frica și libertatea. Cum ne-a schimbat viețile Al Doilea Război Mondial, Iași, Polirom, 2020. (Bogdan Teodorescu)

Gheorghe ONIȘORU, Stalin și poporul rus…: democrație și dictatură în Româna contemporană, 2 vol., București, Editura Corint, 2021, vol. I, 540 p. + 8 p. (ilustrații), vol. II, 444 p. + 8 p. (ilustrații). (Tudor Vișan-Miu)

Béla TOMKA, Austerities and Aspirations. A Comparative History of Growth, Consumption, and Quality of Life in East Central Europe since 1945, Budapest, CEU Press, 2020, 456 p. (Ștefan-Marius Deaconu)

 Felicitări și mulțumiri autorilor și evaluatorilor care au contribuit la revista „Studii și articole de istorie”!

La 1 septembrie 2022 o scrisoare deschisă și petiție online a fost inițiată de profesori și cercetători pentru introducerea în programa de studii liceale a disciplinei obligatorii „Istoria comunismului”.

 

,, [...]Alocarea unui spațiu distinct în programa de studii liceale pentru „Istoria comunismului” este o datorie morală față de toți cei care, într-o formă sau alta, au suferit în timpul regimului comunist. Felul în care tinerele generații se raportează la libertate este măsura cea mai clară a succesului efortului nostru de a-i convinge de avantajele acesteia, iar istoria obiectivă a comunismului este poate una dintre cele mai puternice pledoarii pentru democrație, libertate și pluralism politic [...]”.

 

Îi invităm pe cei interesați de această inițiativă să afle mai multe despre ea și să semneze petiția dacă sunt de acord:  Scrisoare deschisa Istoria comunismului.

Societatea de Științe Istorice din România a acordat premiile sale pentru anul 2022. Iată lista completă:

 

Premiul „Aurelian Iordănescu”

Sorin Bulboacă, Doru Sinaci (coord.)., Dicționarul istoric al localităților din Județul Arad, Arad, Editura Gutenberg Univers, 2019-2021.

Cătălin Pavel, Animalele care ne fac oameni. Blană, cozi și pene în arheologie, București, Editura Humanitas, 2021.

 

Premiul „A. D. Xenopol”

Constantin Ardeleanu, O croazieră de la Viena la Constantinopol. Călători, spații, imagini, 1830–1860, București, Editura Humanitas, 2021.

Mircea Georgescu, Lucian Purcaru, Mihai Murărețu, Craiova de ieri 1927-1947, studiu introductiv Nicolae Mihai, 2 vol., Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2020-2021.

 

Premiul „Constantin C. Giurescu”

Ottmar Trașcă, Valentin Orga, Adrian Boda, József Benkö, Armata română pe Frontul de Est în imagini (1941-1944), Cluj-Napoca, Argonaut, 2021.

Mihail C. Adafini, Orașului Panciu între cutremure tectonice și politice (1940-2020), Brăila, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2021.

 

Premiul „Gheorghe Brătianu”

Vladimir Crețulescu, Ethnicité aroumaine, nationalité roumaine: la construction discursive d’une identité nationale (1770-1878), Paris, L’Harmattan, 2021.

 

Premiul „Nicolae Iorga”

Radu Dipratu, Regulating Non-Muslim Communities in the Seventeenth-Century Ottoman Empire: Catholics and Capitulations, Routledge, 2021.

Eduard Rusu, Muzica și puterea politică în Moldova și Țara Românească, secolele al XV-lea – al XVIII-lea, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2021.

 

Diplome de excelență, pentru merite deosebite în promovarea Societății de Științe Istorice din România

Oltea Rășcanu Gramaticu

 

Felicitări!

Rezultatele Concursului Național „Patrimoniul cultural, istoric și natural-Zestrea comunităților locale”, Ediția a II-a, februarie-octombrie 2022, (Patrimoniul mobil). Și ediția a doua a Concursului Național organizat de SȘIR a fost coordonată de doamna profesor Elena Ichim.

Felicitări tuturor participanților!

    

 

 

După o absență de doi ani cauzată de pandemia de coronavirus, tradiția școlilor de vară ale Societății de Științe Istorice din România a fost reluată. În perioada 21-24 iulie 2022 cursurile școlii de vară s-au ținut la Buzău. Au avut loc mai multe comunicări științifice din partea invitaților, dar și din partea colegilor din filialele SȘIR din țară.  De asemenea, au fost organizate și vizite în mai multe instituții importante din orașul și județul Buzău (Muzeul Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, Muzeul Județean Buzău – sediul central, Muzeul Chihlimbarului, Muzeul în aer liber „Tabăra Măgura” – cu gazde mai mult decât primitoare: primarul Buzăului – Constantin Toma, arhiepiscopul de Buzău și Vrancea, Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache).

Tot în cadrul Școlii de Vară SȘIR de la Buzău s-a organizat o masă rotundă  referitoare la propunerile SȘIR pentru elaborarea programei pentru liceu la disciplina Istorie, s-au anunțat rezultatele Concursului „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale” (ediția a doua) și Premiile SȘIR 2022, cele din urmă anunțate de președintele SȘIR, prof. dr. univ. Carol Căpiță.

Ar mai fi de scris încă foarte multe despre o școală de vară reușită și despre revederi cu o parte din colegi, care s-au lăsat așteptate peste doi ani în cadrul școlii de vară SȘIR, însă acum este important să mulțumim Filialei Buzău a SȘIR, și în principal doamnei profesor Ana Preda TUDOR, președintele Filialei, precum și colegilor dumneaiei și celorlalte gazde primitoare pentru organizarea Școlii de Vară.

FORUMUL SOCIETĂȚII DE ȘTIINȚE ISTORICE DIN ROMÂNIA, EDIȚIA 2022

 

OPRESIUNE, REPRESIUNE, INSTIGARE LA URĂ

ȘI VICTIME ÎN ULTIMUL SECOL

 

PROGRAM

 

Ziua 1, Luni, 4 iulie 2022

10,00: Cuvânt de deschidere din partea Preşedintelui Societății de Științe Istorice din România (SŞIR), prof. univ. dr. Carol Căpiţă

10,15 – 11,15: prof. univ. dr. Virgiliu Țârău, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, De la politicile represive de tranziție, la cele revoluționar-idelogice: valurile terorii în România comunistă

11,15 – 11, 30: Pauză

11,30 – 13,00: Masă rotundă: Victime și agresori în manualele școlare

13,00 – 14,00: Pauză

14,00 – 15,00: c.ș. II dr. habil. Mioara Anton, director adjunct al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” (Academia Română), Putere și societate în România anilor ’50. Rezistență, compromis și conformism

15,00 – 16,00: prof. dr. Gheorghe Miu, Satul românesc din Câmpia Buzăului în perioada comunistă: colectivizare forțată, control, drame individuale și colective

 

Ziua 2, Marți, 5 iulie 2022

10,00 – 10,30: Mesajul doamnei Irina-Dumitrița Solomon, Secretar de Stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului pentru implementarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

10,30 – 11,00: Mesajul domnului dr. Alexandru Muraru, deputat, Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei

11,00 – 12,00: conf. univ. dr. Ana Bărbulescu (Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”/Universitatea din București), În dialog cu autoritățile: petiții ale evreilor deportați în Transnistria

 

12,00 – 13,00: c.ș. dr. Petre Matei (Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”), Deportările romilor în Transnistria

13,00 – 14,00: Pauză

14,00 – 14,45: prof. univ. dr. Daniel Șandru, director executiv al IICCMER(Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc), IICCMER și proiectele sale de pedagogie a memoriei

14,45 – 15,00: prezentarea platformei cu resurse educaționale LITERA

15,00 – 16,00: dr. Luciana Jinga (IICCMER), Limitele protecției minorilor în timpul regimului comunist: Căminele spital pentru irecuperabili

 

Ziua 3, Miercuri, 6 iulie 2022

10,00 – 11,00: prof. univ. dr. Carol Căpiță, SȘIR/Universitatea din București, Predarea temelor controversate

11,00 – 12,00: prof. dr. Bogdan Teodorescu, secretar general al SȘIR, Despre antisemitism, xenofobie în manualele din anii 1990

12,00 – 13,30: Masă rotundă: Cursurile opționale de Istorie. Experiența în clasă

13,30 – 14,30: Pauză

14,30 – 18,00: Simpozion – comunicări ale membrilor SȘIR

 

Ziua 4, Joi, 7 iulie 2022

10,00 – 11,00: dr. Alexandru Groza, manager interimar al Muzeului Ororilor Comunismului din România, Este memoria o instituție publică? Provocări actuale în consolidarea discursului muzeal despre comunism

11,00 – 12,00:conf. univ. dr. Florentina Nițu, decan al Facultății de Istorie a Universității din București,Prezervarea și comunicarea memoriei conflictelor prin practici de muzealizare și muzeificare

12,00 – 12,15: Pauză

12,15 – 13,00: Prezentări ale revistelor şi publicaţiilor filialelor SŞIR și ale manualelor școlare ale membrilor SȘIR

13,00 – 13,30: Concluzii

 

Comitet de organizare:

Dr. Cristina Ilincuța

Dr. Valentin Maier

Dr. Andrei Florin Sora

Dr. Dorin Stănescu

Partener media:

Revista Historia

PROGRAMUL ZILEI DE

JOI, 21 IULIE 2022

 

LOC DE DESFĂŞURARE: Palatul Comunal Buzău/Cafeneaua Culturală Iazul morilor.

 

09.20 – 09.30 ● Primirea invitaţilor de către oficialităţi şi reprezentanţii organizatorilor. (socializare, distribuirea mapelor).

 

09.30 – 11.00. ● Deschiderea sesiunii de comunicări ştiinţifice: „Salvarea patrimoniului, salvarea identităţii – Buzău 1650 de ani”.

 

Moderator: Dr. Marius – Adrian Nicoară

 

09.30. – 10.10. ● Alocuţiunile oficialităţilor, salutarea participanților

1. Domnul Constantin Toma, Primarul Municipiului Buzău – 09.30.
2. Doamna Dr. Hab. Liliana Condraticova, Secretarul ştiinţific al Academiei de Ştiinţe a Moldovei – 09.45.
3. Domnul Dr. Dan Dumitru Iacob, Președintele Comisiei de Istorie a Oraşelor din România–09.50.
4. Domnul Dr. Carol Căpiță, Președintele Societăţii de Ştiinţe Istorie din România, prodecan al Facultății de Istorie, Universitatea București – 9.55.
5. Domnul Dr. Marius – Adrian Nicoară, Membru asociat al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România – 10.00.
6. Domnul Dr. Anatol Petrencu, Preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moşescu” 10.05.
7. Doamna Florina Potârniche, Directorulul Centrului Cultural şi Educațional „Alexandru Marghiloman” – 10.10

 

10.15 – 10.50. ● Lansarea de carte:

1. Prof. Coman Constantin – prezentarea manualului „Istoria județului Buzău” 10.15
2. Viorica Răpan – Catagrafia oraşului Buzău – 10.20.
3. Dr. Marius – Adrian Nicoară – Dicţionarul lui Basil Iorgulescu (ediţie anastatică)- 10.25.
4. Prof. Ana Preda Tudor – Tezaur, salvarea patrimoniului – salvarea identităţii: - 10.30.
5. Ştefan Davidescu,Preşedintele Fundaţiei Europene pentru Cercetări Multidisciplinare, editorul volumelor – 10.35.

 

10.40. – 11.00. ● Fotografie de grup urmată de pauză de cafea

 

11.00 ● Deplasare la locul de desfăşurare a lucrărilor

 

 

 

 

Panel 1 (11.10-12.00)

Moderator: Ana Preda-Tudor,

 

1. Carol Căpiță – Powerful knowledge
2. Liliana Condraticova – Patrimoniul cultural și conflictele armate – o amenințare a identității culturale și naționale
3. Aliona Gratti – Expresia „Vei trăi câtCheile Bâcului” ca patrimoniu oral al Chișinăului

 

Pauza (12.00-12.10)

 

Panel 2 (12.10-13.10)

Moderator: Coman Constantin

 

1. Bogdan Teodorescu – Patrimoniul cultural al domniei lui Matei Basarab
2. Cristea Florentin – Monografia Școlii Gimnaziale ”Vasile Cristoforeanu”
3. Natalia Precup – Tradițiile și ornamentele populare în baticul Școlii de la Chișinău
4. Alina Tocarciuc – Tipologia și specificul textilelor tradiționale ceremoniale

 

Pauza de prânz (13.10-15.00)

 

Panel 3 (15.00-15.50)

Moderator: Ana Preda-Tudor

 

1. Carol Căpiță – Pornind de la imagini- predarea istoriei și sursele vizuale
2. Sebastian Bunghez – Patrimoniul arhitectural al Aradului în perioada Belle Epoque
3. Gabriel Stan – Republica secuiască: context și urmări

 

Pauza (15.50-16.00)

 

Panel 4 (16.00-16.50)

Moderator: Coman Constantin

 

1. Carmen Băjenaru – Prahovenii și războiul în perioada de neutralitate din Primul Război Mondial
2. Dumitru Tomoni – Traian Vuia în expoziția muzeului de istorie și etnografie din Făget

 

Pauza (16.50-17.00)

 

Adunarea generală a membrilor SSIR (17.00-19.00)

 

19.00. ● Deplasare la spaţiile de cazare pentru masa de seară.

 

20.00. ● Masa de seară.

 

 

 

VINERI, 22 IULIE 2022

 

Panel 5 (9.30-10.30)

Moderator: Ana Preda-Tudor

 

1. Mihai Stamatescu, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Educația despre patrimoniu
2. Elena Ichim – Patrimoniul cultural între abandon, mutilare, restaurare

 

Pauza (10.30-10.50)

 

Panel 6 (10.50-12.00)

Moderator: Ana Preda-Tudor

 

1. Laura Căpiță – Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Provocările competențelor de literație pentru învățarea istoriei
2. Ștefan Aftodor – 150 de ani de la nașterea marelui geolog și patriot Gheorghe Munteanu-Murgoci.
3. Neagu Manolache – Începuturi muzeale la Slatina

 

Pauza (12.00-12.10)

 

Panel 7 (12.10-13.10)

Moderator: Coman Constantin

 

1. Gheorghe Bilga – Recunoașterea internațională a României întregite
2. Oltea Răşcanu Gramaticu – Bârlădenii în Războiul de întregire a neamului (1916-1919)
3. Camelia Sandu – Suraia în timpul Primului Război Mondial

 

Pauza (13.10-13.20)

 

Panel 8 (13.20-14.20)

Moderator: Coman Constantin

 

1. Mădălina Dinu-Pătrașcu, Mihail Dinu-Pătrașcu – 30 de ani de la Revoluția din Decembrie’89, cazul Otopeni
2. Violeta Constantinescu – Procese politice din România la debutul Războiului Rece.

 

 

● Dezbateri finale, concluziile participanţilor şi organizatorilor(14.20-14.30)

 

● Deplasare la spaţiile de cazare şi masa de prânz. (14.30-15.30)

 

• Vizită la Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei și la muzeul eparhial.

 

 

 

SÂMBĂTĂ, 23 IULIE 2022

 

9,00 – sosirea participanților la Muzeul Județean Buzău

9,15- 10,50 – masă rotundă – propuneri SSIR pentru elaborarea programei pentru liceu la disciplina Istorie.

10,50-11,00 – pauză

11,00- 12,30 – prezentări Muzeul Județean Buzău

12,30-14,30 – vizitarea muzeului

15,00 – masa de prânz

17,00 – program liber

 

DUMINICĂ, 24 iulie 2022

 

8,30 – 15,00 Excursie pe traseul Muzeul chihlimbarului de la Colți – Aluniș – Muzeul în aer liber ”Tabăra Măgura” și Mănăstirea Ciolanu.

 

 

 

 

 

Școala de vară a Societății de Științe Istorice din România se va desfășura anul acesta la Buzău.

Taxa de participare rămâne în continuare de 500 RON. Suma se va depune prin transfer bancar în contul Societății de Științe Istorice din România, IBAN RO36RNCB0076029411430001, BCR, București sector 5, cod fiscal: 5026192, cu mențiunea „taxă de participare la Cursurile de Vară ale SȘIR (Buzău, 2022) pentru dl./dna. ……………., membru al filialei ………. a SȘIR”.

Copia documentului de certificare a depunerii sumei (sau a viramentului bancar) va fi transmisă prin e-mail în formă scanată pe adresa secretariatssir@gmail.com, până la data de 30 iunie 2022.

De asemenea, SȘIR va continua să ofere două burse pentru participanții la Școala de Vară, cadre didactice din învățământul preuniversitar cu vârsta sub 35 de ani (câte o bursă pentru un cadru didactic din învățământul gimnazial și liceal).
Acordarea burselor se va face în urma unui concurs, care va consta în două etape:
1) depunerea pe adresa secretariatssir@gmail.com a unui dosar care să cuprindă: CV, scrisoare de intenție și recomandare a unuia dintre membrii conducerii filialei SȘIR din care face parte, până la data de 25 iunie 2022
și
2) interviu telefonic, în perioada 26 iunie – 3 iulie 2022, ziua și ora urmând a fi comunicate din timp aplicanților.

Având în vedere faptul că programul școlii de vară va include și un segment de timp dedicat unui simpozion pentru prezentarea unor comunicări din partea participanților, cei interesați sunt rugați să comunice prin e-mail pe adresa secretariatssir@gmail.com titlurile acestor comunicări până la data de 30 iunie 2022. Propunerile trimise ulterior acestei date nu vor mai fi incluse în programul simpozionului din cadrul școlii de vară.