Societatea de Științe Istorice din România, Filiala București, vă invită la Simpozionul Municipal Magia Istoriei, ediția a II-a. Evenimentul va avea loc pe data de 26 ianuarie 2022, orele 9:30-13:00 și se va desfășura online prin linkul de acces:

https://meet.google.com/shx-zqau-giu

Vă așteptăm cu drag!

Termenul pentru trimiterea articolelor și recenziilor pentru revista „Studii și articole de istorie” nr. 89/2022 a fost extins. Vă așteptăm cu deosebit interes contribuțiile până la 15 februarie 2022.

Revista „Studii și articole de istorie” este principala publicație a Societății de Științe Istorice din România. Ea apare fără întrerupere din anul 1955, până în anul 2021 fiind publicate un număr de 88 de volume. Revista se adresează în special profesorilor de istorie din învățământul preuniversitar și universitar, precum și cercetătorilor științifici.

            Tematic, „Studii și articole de istorie” acordă prioritate contribuțiilor referitoare la didactica istoriei și istoria educației, dar publică și studii referitoare la alte subiecte. De regulă, sunt publicate studii în limba română, însoțite de câte un rezumat în limba engleză. Revista poate include și materiale ale unor istorici din afara României, cu rezerva publicării lor, în funcție de fiecare caz, fie în limba engleză, fie într-o traducere în română.

           Studiile şi articolele propuse spre publicare sunt supuse unei evaluări colegiale potrivit sistemului double blind peer-review (evaluare anonimă de către doi referenți).

           Revista „Studii și articole de istorie” a fost clasificată B pentru domeniul Istorie la evaluarea editurilor şi revistelor cu profil umanist, realizată în 2020 de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, iar conţinutul său este indexat în bazele de date Central and Eastern European Online Library (CEEOL – www.ceeol.com) şi ERIH+.

           Numărul XC (2023) al revistei „Studii și articole de istorie” va cuprinde următoarele grupaje:

• Solidaritate și conflict

Societatea umană a fost structurată de diverse forme și niveluri de solidaritate și asociere, precum și de multiple conflicte, de la competiția pentru resurse până la forme de violență individuală și colectivă. Binomul solidaritate-conflict a fost esențial în progresul omenirii, după cum spargerea sa a condus la unele dintre cele mai mari tragedii istorice. Sunt binevenite atât analizele sintetice, cât și studiile empirice, focalizate pe unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

• Solidaritățile multiple, suprapunerile și tensiunile dintre acestea – solidarități familiale, solidarități locale, solidarități profesionale, solidarități religioase, solidarități naționale, solidarități de gen, solidarități umane.
• Conflicte și violență – forme de evoluție istorică.
• Reglementări internaționale ale formelor de purtare a războiului, ale statutului combatanților și ale drepturilor populației civile.
• Impactul conflictelor asupra solidarităților umane.
• Salvare individuală versus solidaritate socială.

• Între agora, bibliotecă și catedră – istoricul în societate

Istoricii, ca și celelalte categorii de intelectuali, au o triplă vocație: producerea de cunoaștere (cercetarea științifică), transmiterea sistematică a cunoașterii (predarea) și participarea la dezbaterea și/sau rezolvarea problemelor cetății (angajamentul civic). Între idealul împlinirii depline a acestei vocații și limitele individuale ale fiecărui istoric există o tensiune. Cum, realist vorbind, nici o persoană, oricât de capabilă ar fi, nu poate performa egal în toate aceste componente/domenii ale activității sale, istoricii au avut de făcut opțiuni și prioritizări ale acțiunii lor, ținând cont și de diverse constrângeri sociale, economice sau politice. Sunt binevenite atât analizele sintetice, cât și studiile axate pe cazuri concret-istorice, focalizate pe unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

• Modele culturale, habitus profesional, structuri instituționale și opțiuni individuale.
• Cercetarea și „turnul de fildeș” al istoricului.
• Vocația didactică a istoricului – forme de manifestare, rezultate, impact.
• Angajamentul public al istoricului – între comanda socială/politică, opțiunea pentru critica socială și activismul civic.

• Mari români în exilul lor

De-a lungul istoriei mulți români au luat – voluntar sau silit – calea exilului determinat politic. În secolele XV-XVIII diverși/diferiți domni și boieri au fost nevoiți să ia calea pribegiei, în secolul al XIX-lea a fost rândul pașoptiștilor și al lui Alexandru Ioan Cuza, pentru ca în secolul XX să asistăm la un noul val de exilați, provocat de regimul comunist. Unii au plecat în „pribegie” fără speranța vreunei posibile reveniri, alții au fost animați de nădejdea unei reîntoarceri victorioase. Modul de a experimenta exilul s-a schimbat în timp, iar adaptarea la societățile care i-au găzduit pe exilați nu a fost niciodată simplă. Uneori ura guvernanților i-a urmărit pe exilați și „peste mări și țări”, sau s-a răsfrânt asupra rudelor rămase în țară. Pe de altă parte, mulți dintre exilați au căutat să păstreze legătura cu apropiații rămași în țară și/sau să acționeze pentru pregătirea unei reveniri. Sunt binevenite studiile focalizate pe unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

• Diferențe și asemănări între exilul determinat politic și emigrația voluntară.
• Forme de organizare a diasporei românești. Rolul exilaților politici.
• Familiile exilaților și adaptarea la străinătate – prima și a doua generație.
• Forme ale legăturii cu România (angajament politic, contacte profesionale, legături familiale).
• Exilul interior.

• Istoria învățământului

• Didactică și management educațional în predarea și învățarea istoriei. Analize și opinii

                        Au prioritate analizele concrete, bazate pe experiența directă a autorilor, precum și materialele axate pe predarea online.

• Aniversări, memorie și conștiință istorică

• Miscellanea

• Recenzii

                        Pentru lucrări apărute în anii 2021 și 2022.

Opțional, până la data de 31 octombrie 2022, autorii sunt încurajați să comunice redacției titlurile și un punctaj al articolelor pe care intenționează să le transmită spre publicare, pentru a putea beneficia de consultanță înainte de redactarea respectivelor contribuții.

Termene:

• 15 ianuarie 2023 – trimiterea versiunii electronice integrale a studiilor, articolelor și recenziilor propuse spre publicare.
• ianuarie-martie 2023 – procesul de evaluare, la finele căruia secretariatul de redacție va comunica autorilor avizul de publicare și/sau solicitările evaluatorilor de ameliorare a contribuțiilor; după această comunicare, autorii vor avea 1-2 săptămâni pentru realizarea ameliorărilor solicitate (sau respingerea lor motivată) și pentru transmiterea versiunii finale a contribuției lor.
• 15 mai 2023 – apariția numărului XC (2023) al revistei.

Procesul de publicare în revista „Studii și articole de istorie” este gestionat de platforma dedicată. Aceasta este disponibilă aici. Ghidul de utilizare a platformei este disponibil aici. Înregistrarea webinarului cu privire la utilizarea platformei este disponibil aici. Secretariatul revistei „Studii și articole de istorie” încurajează toți potențialii autori să adreseze orice întrebări sau nelămuriri cu privire la platforma revistei prin e-mail la adresa secretariatssir@gmail.com. Reguli de redactare actualizate sunt accesibile pe www.ssir.ro sau aici și, la cerere, pot fi transmise prin e-mail potențialilor autori împreună cu un template pentru contribuțiile lor.

Secretariatul de redacţie își rezervă dreptul de a respinge din oficiu acele materiale care nu sunt originale, nu corespund standardelor academice, nu se încadrează tematic, nu respectă termenele de predare ori regulile tehnice de redactare disponibile aici.

Concursul Național „Patrimoniul cultural, istoric și natural-Zestrea comunităților locale”  a fost organizat de SȘIR în perioada ianuarie-iulie 2021, împreună cu partenerii reprezentați de Institutul Național al Patrimoniului, Facultatea de Istorie-Universitatea din București, Magazin Istoric și Historia.

Echipa de proiect a fost formată din coordonatorii de proiect și secretariatul național.

Coordonatorii de proiect:

Prof.univ.dr. Carol Căpiță, președinte al Societății de Științe Istorice din România

Prof.univ dr. Bogdan Murgescu, președinte de onoare al Societății de Științe Istorice din România

Conf. univ. dr. Florentina Nițu, decan al Facultății de Istorie, Universitatea București

Prof. dr. Dorin Stănescu, vicepreședinte al SȘIR, coodonator al Departamentului de Programe și proiecte al SȘIR

Prof.grad I Elena Ichim, președinte Filiala Teleorman a SȘIR

Secretariatul național: prof. dr. Bogdan Teodorescu, conf.univ.dr. Andrei Florin Sora, asist. cerc. dr. Valentin Maier, prof.gr.I Ana Preda Tudor, prof.gr.I Gabriel Stan.

Scopul acestui proiect l-a constituit implicarea profesorilor de istorie, a elevilor și studenților în responsabilizarea autorităților locale privind protejarea, conservarea și promovarea valorilor culturale, naturale și istorice locale, a celor incluse sau neincluse încă pe lista monumentelor istorice, constituirea unei arhive a bunurilor de patrimoniu din comunitatea respectivă și a unei hărți de turism cultural.

Dintre obiectivele proiectului amintim:

•implicarea tinerilor în însușirea terminologiei și cunoașterea legislației cu privire la patrimoniul local și național;

•recuperarea memoriei trecutului prin acțiuni de identificare, protejare și promovare a bunurilor cu valoare de patrimoniu;

•alăturarea profesorilor de istorie și studenților grupului de specialiști în protejarea și conservarea patrimoniului cultural și natural de importanță locală, națională și universală prin activități de investigare a trecutului, folosind inclusiv tehnici de istorie orală;

•familiarizarea elevilor cu tehnicile de cercetare documentară;

•dezvoltarea gândirii critice, a pasiunii pentru istorie, artă, folclor și tradiții, frumusețea naturii;

•creșterea interesului pentru revigorarea meșteșugurilor tradiționale;

•încurajarea dialogului intercultural;

•încurajarea gândirii reflexive și a interdisciplinarității;

•includerea monumentelor, ansamblurilor arhitecturale, siturilor arheologice, rezervațiilor naturale, festivalurilor interculturale, expozițiilor și târgurilor anuale pe harta turistică a comunității locale;

•cultivarea spiritului de lucru în echipă;

•încurajarea implicării tinerilor în activitățile din viața comunităților locale și în protejarea naturii.

În urma primirii mai multor portofolii de concurs din întreaga țară conform regulamentului de concurs, echipa de jurizare formată din specialiști în domeniu a stabilit premianții pe secțiunile propuse de concurs:

Secțiunea I : elevi din ciclul gimnazial, clasele VI-VIII;

Secțiunea a II-a: elevi din ciclul liceal, clasele IX-XII;

Secțiunea a III-a: profesori din mediul preuniversitar;

Secțiunea a IV-a: mediul universitar:

a)      profesori;

b)      studenți de la Facultatea de Istorie.

Lista premianților

Felicitări tuturor participanților și vă așteptăm la o nouă ediție de concurs!

Societatea de Ştiinţe Istorice din România (SŞIR) a organizat în perioada 19-22 iulie 2021 Forumul Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, un eveniment on-line şi de sine stătător adresat profesorilor de istorie din învăţământul preuniversitar şi membrilor SŞIR.

Evenimentul s-a desfășurat pe platforma Google Meet după următorul program:

19 IULIE, ZIUA I:

Ora 10:00 – Cuvântul de deschidere din partea Preşedintelui SŞIR, prof. univ.dr. Carol Căpiţă

10:10-11:30 – Proiectul CRED şi Resurse Educaţionale Deschise(George Pataki, expert în cadrul Ministerului Educaţiei)

11:30-12:00 – Pauză

12:00-12:40 – Bicentenar: mișcarea de redeșteptare națională din 1821(prof. univ. dr. habil. Sorin Liviu Damean, Universitatea din Craiova)

12:40-13:00 – Pe urmele lui Neacșu din Câmpulung (Claudiu-Ion Neagoe, vicepreședinte al Filialei Muscel a SȘIR)

20 IULIE, ZIUA a II-a

10:00-11:30 – Predarea istoriei în şcoală azi: provocări, inovaţii şi probleme (dr. Cătălina Mihalache și prof. univ. dr. Carol Căpiţă)

11:30-12:00 - Pauză

12:00-13:00- Istorie, Educaţie şi formarea spiritului critic (lect. Univ. dr. Mihai Maci, Universitatea din Oradea)

13:00-13:15 - Pauză

13:15-13:40 – „Școlile de vară” pentru învățători în primul deceniu interbelic (Cristina Maria Ilincuța, Liceul „Simion Stolnicu” din Comarnic)

13:40-14:00 – Relația lui Mihnea al III-lea Radu cu „grecii” din Țara Românească (1658-1659) (Ștefan Aftodor, Colegiul Național „Gheorghe Munteanu Murgoci” din Brăila)

21 IULIE, ZIUA a III-a

10:00-10:40 – Resurse online în predarea și cercetarea istoriei României (lector univ dr. Vlad Popovici, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca)

10:40-11:30 – Pauză

11:30-13:00 – Predarea comunismului în şcoală-Panorama Comunismului în România (Liliana Corobca și Cosmin Budeancă- experţi IICCMER)

13:00-14:00 - Pauză

14:00-15:30 – Masa rotundă Rolul Istoriei în Școala secolului XXI

22 IULIE, ZIUA a IV-a:

10:00-10:40 - Studierea Holocaustului în şcoală (prof. univ. dr. Carol Căpiţă)

10:40-10:45 – Pauză

10:45-11:45 – Anunțarea premiilor și rezultatelor la Concursul Naționl „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale”

11:45-11:50 – Pauză

12:00-13:30 – Revistele şi publicaţiile filialelor SŞIR – Prezentare. Acordarea Premiilor SŞIR

Forumul Societăţii de Ştiinţe Istorice din România a fost un eveniment de succes grație conferențiarilor și participanților la eveniment și le mulțumim tuturor pentru contribuții.

Societatea de Științe Istorice din România a acordat premiile sale pentru anul 2021. Iată lista completă:

Premiul „Aurelian Iordănescu”

Crișu DASCĂLU (coord. general), Enciclopedia Banatului, vol. 2: Istoriografia (Dumitru TOMONI, coord. principal), București, Timișoara, Editura Academiei Române, Editura David Press Print, 2020, 332 p.

Premiul „A.D. Xenopol”

Valentin MAIER, Industria petrolieră românească în perioada 1989-2014: tradiția continuă, București, Editura Universității din București, 2020, 499 p.

Premiul „Constantin C. Giurescu”

Eugen IGNAT, Umorul între divertisment și ideologie. O istorie culturală a filmelor de comedie din România comunistă (1948-1965), București, Editura Universității din București, 2020, 439 p.

Premiul „Gheorghe Brătianu”

Radu MÂRZA, Călători români privind pe fereastra trenului. O încercare de istorie culturală (1830-1930), Iași, Polirom, 2020, 224 p.

Premiul „Nicolae Iorga”

Ierodiacon Iustin TABAN, Ieşirea din scaun a Mitropoliţilor Moldovei în secolele XVI-XVII. Contribuţii şi îndreptări, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, colecția „Historica”, 2020, 478 p.

Diplomă de excelență, pentru merite deosebite în promovarea Societății de Științe Istorice din România

Gheorghe RÂNCU (diplomă acordată post-mortem)

Revista „Studii și articole de istorie” este principala publicație a Societății de Științe Istorice din România. Ea apare fără întrerupere din anul 1955, până în anul 2021 fiind publicate un număr de 88 de volume. Revista se adresează în special profesorilor de istorie din învățământul preuniversitar și universitar, precum și cercetătorilor științifici.

            Tematic, „Studii și articole de istorie” acordă prioritate contribuțiilor referitoare la didactica istoriei și istoria educației, dar publică și studii referitoare la alte subiecte. De regulă, sunt publicate studii în limba română, însoțite de câte un rezumat în limba engleză. Revista poate include și materiale ale unor istorici din afara României, cu rezerva publicării lor, în funcție de fiecare caz, fie în limba engleză, fie într-o traducere în română.

           Studiile şi articolele propuse spre publicare sunt supuse unei evaluări colegiale potrivit sistemului double blind peer-review (evaluare anonimă de către doi referenți).

           Revista „Studii și articole de istorie” a fost clasificată B pentru domeniul Istorie la evaluarea editurilor şi revistelor cu profil umanist, realizată în 2020 de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, iar conţinutul său este indexat în bazele de date Central and Eastern European Online Library (CEEOL – www.ceeol.com) şi ERIH+.

           Numărul LXXXIX (2022) al revistei „Studii și articole de istorie” va cuprinde următoarele grupaje:

Pandemiile în istorie. Impact cotidian, strategii adaptative, consecințe.

Pandemia COVID-19 a adus în atenția istoricilor fenomenele pandemice mai vechi sau mai noi, cum ar fi Marea Ciumă din secolul al XIV-lea sau Gripa Spaniolă din 1918-1920. Sunt binevenite atât analizele sintetice, cât și studiile empirice, focalizate pe unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

• Impactul epidemiilor / pandemiilor la nivelul unor comunități locale
• Strategii adaptative la nivelul vieții de familie sau al unor organizații profesionale
• Carantine și alte măsuri de limitare a răspândirii bolilor
• Soluții medicale împotriva diverselor molime
• Consecințele demografice, economico-sociale, culturale și politice ale diverselor pandemii

Sport și identități naționale

Deși are origini încă din antichitate, sportul a devenit un fenomen social major în secolul al XX-lea. Fie că este vorba de Jocurile Olimpice sau de Cupa Davis, de campionatele mondiale sau doar de cele naționale, competițiile sportive generează pasiuni intense și servesc la consolidarea identităților sociale la nivel național și sub-național (regional). Sunt binevenite atât analizele sintetice, cât și studiile empirice, focalizate pe unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

• Jocurile Olimpice – loc al competiției sportive între națiuni
• Finala Cupei Davis 1972
• Identități naționale și de gen în competițiile internaționale de gimnastică
• Marile rivalități fotbalistice
• Echipele naționale și integrarea sportivilor aparținând minorităților – implicații pentru redefinirea identităților naționale

Industrializare și dezindustrializare

În secolul al XXI-lea ponderea industriei scade în favoarea serviciilor și a economiei bazată pe cunoaștere. Cu toate acestea, se cuvine să nu uităm că accelerarea dezvoltării economice și sociale din secolele XIX-XX a fost declanșată de revoluția industrială și alimentată de expansiunea producției industriale. De aceea, analiza istorică a proceselor de industrializare și dezindustrializare ne poate ajuta în mai buna înțelegere a lumii în care trăim și a locului activităților industriale în viitor. Sunt binevenite atât analizele sintetice, cât și studiile empirice, focalizate pe unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

• Industria în istoria unei localități / micro-regiuni
• Procesul industrializării în România (resurse naturale, întreprinderi, procese industriale, profesii)
• Creșterea și descreșterea unei ramuri industriale
• Progresul tehnologic, creșterea productivității și saturarea cererii pentru unele produse industriale
• Legătura între dezvoltarea industrială și hegemonia Europei la nivel mondial
• Istoria învățământului
• Didactică și management educațional în predarea și învățarea istoriei. Analize și opinii

Au prioritate analizele concrete, bazate pe experiența directă a autorilor, precum și materialele axate pe predarea online.

• Aniversări, memorie și conștiință istorică
• Miscellanea
• Recenzii

                        Pentru lucrări apărute în anii 2020 și 2021.

Opțional, în perioada 1 august – 31 octombrie 2021, autorii sunt încurajați să comunice redacției titlurile și un punctaj al articolelor pe care intenționează să le transmită spre publicare, pentru a putea beneficia de consultanță înainte de redactarea respectivelor contribuții.

Termene:

• 15 ianuarie 2022 – trimiterea versiunii electronice integrale a studiilor, articolelor și recenziilor propuse spre publicare.
• ianuarie-martie 2022 – procesul de evaluare, la finele căruia secretariatul de redacție va comunica autorilor avizul de publicare și/sau solicitările evaluatorilor de ameliorare a contribuțiilor; după această comunicare, autorii vor avea 1-2 săptămâni pentru realizarea ameliorărilor solicitate (sau respingerea lor motivată) și pentru transmiterea versiunii finale a contribuției lor.
• 15 mai 2022 – apariția numărului LXXXIX (2021) al revistei.

Procesul de publicare în revista „Studii și articole de istorie” este gestionat de platforma dedicată. Aceasta este disponibilă aici. Ghidul de utilizare a platformei este disponibil aici. Înregistrarea webinarului cu privire la utilizarea platformei este disponibil aici. Secretariatul revistei „Studii și articole de istorie” încurajează toți potențialii autori să adreseze orice întrebări sau nelămuriri cu privire la platforma revistei prin e-mail la adresa secretariatssir@gmail.com. Reguli de redactare actualizate sunt accesibile pe www.ssir.ro sau aici și la cerere pot fi transmise prin e-mail potențialilor autori împreună cu un template pentru contribuțiile lor.

Secretariatul de redacţie își rezervă dreptul de a respinge din oficiu acele materiale care nu sunt originale, nu corespund standardelor academice, nu se încadrează tematic, nu respectă termenele de predare ori regulile tehnice de redactare disponibile aici.

A fost publicat numărul 88/2021 al revistei „Studii și articole de istorie”, principala publicație a Societății de Științe Istorice din România. În acest număr au fost incluse 15 articole, 10 recenzii și 1 necrolog. Au fost propuse și realizate două grupaje speciale pentru acest număr: Experiențe istorice de redresare post-criză și Predarea online: oportunitate pentru cunoașterea istorică?

Desigur, în paginile revistei s-au regăsit și articole pentru grupajele tradiționale ale revistei și un număr important de recenzii la cele mai recente apariții editoriale importante.

Reamintim că revista „Studii și articole de istorie” a fost reconfirmată în categoria „B” la evaluarea națională a revistelor și că ea este indexată în bazele de date ERIH PLUS și CEEOL, unde pot fi găsite inclusiv articolele din ultimul număr, descărcabile gratuit, după crearea unui cont, de asemenea, gratuit.

Sâmbătă, 23 ianuarie 2021, ora 11:00, va avea loc un webinar pentru folosirea platformei online a revistei „Studii și articole de istorie” (SAI). Reamintim că începând cu numărul pe anul acesta, nr. 88/2021, întregul proces de pregătire a revistei se va desfășura prin această platformă.

Participarea la webinar se va face accesând acest link. Webinar-ul va fi înregistrat pentru a servi și în viitor drept ghid pentru cei interesați să publice în SAI. De aceea, prezența în cadrul webinar-ului constituie în același timp și acceptul participanților ca întâlnirea online să fie înregistrată.

Platforma online a revistei poate fi folosită deja, iar pentru cei care nu pot participa la webinar, a fost pregătit un ghid de utilizare a platformei online. Apelul de colaborare la noul număr și normele de redactare pot fi consultate aici.