CUPRINS

 

I. SPORT ȘI IDENTITĂȚI NAȚIONALE

 

Florin Lucian COITA: Ion Dabiciu – un jurnalist arădean la Olimpiada de la Berlin din 1936

Bogdan POPA: Preluarea și abandonarea parțială a modelului sovietic în fotbalul românesc (1949-1958)

Bogdan TEODORESCU, Cristina HORNOIU: Sport și politică în România comunistă. Octombrie 1972: finala Cupei Davis de la București

 

 

II. INDUSTRIALIZARE ȘI DEZINDUSTRIALIZARE

 

Valentin MAIER: Surse pentru scrierea unei istorii de ramură industrială. Studiu de caz: industria sticlei (1948-2022)

Nicolae MACOVEI: OLTCIT– sincopele unei colaborări franco-române în anii 1980

 

III. ISTORIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI

 

Dragoș Lucian ȚIGĂU: Legăturile Școlii comerciale din București cu instituții europene de învățământ în secolul al XIX-lea

Iuliana GALEȘ: Școala la sfârșitul secolului al XIX-lea. Alte vremuri, aceleași probleme

Dragoș SDROBIȘ: Fondarea unei „jurisdicții” profesionale. Evoluția învățământului superior tehnic în România 1881-1938

 

 

IV. DIDACTICĂ ȘI MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ÎN PREDAREA ȘI ÎNVĂȚAREA ISTORIEI. ANALIZE ȘI OPINII

 

Ana PREDA-TUDOR: Istoria locală, de la exercițiu de imagine la exemplu de bună practică

Luminița Elena Vasiliu: Lecția la muzeu

Maria Cristina ILINCUȚA: Mentoratul – o necesitate în practica didactică

Gabriel BOCEAN: O perspectivă asupra educației istorice în secolul XXI

Adrian MATEȘAN, Adelina NEAGU, Dragoș ILIESCU: Testarea standardizată a competențelor elevilor din ciclul preuniversitar în domeniul istoriei: studiu de caz – testele Brio

 

 

V. MISCELLANEA

 

Dan PRODAN: Botoșani și Nicolae Iorga (copilăria și adolescența, 1871-1886)

Marius Adrian SCHEIANU: Vera Cruz, politică și incursiune americană în Mexic redate cinematografic

 

 

 

VI. DIN ACTIVITATEA SOCIETĂȚII DE ȘTIINȚE ISTORICE DIN ROMÂNIA

 

Gabriel STAN, Elena ICHIM: Ecouri prilejuite de Concursul Național „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale“

 

 

VII. RECENZII

 

John BARTON, O istorie a Bibliei. Povestea celei mai importante cărți a lumii, București, Humanitas, 2021, 565 p. (Liviu Damian)

Douglas A. HOWARD, O istorie a Imperiului Otoman, traducere de Irina Vainovski – Mihai și Adina Avramescu, Iași, Polirom, 2021, 461 p. (Dan Prodan)

Constanța VINTILĂ, Giulia CALVI, Maria PAKUCS-WILLCOCKS, Nicoleta ROMAN, Michal WASIUCIONEK, Lux, modă și alte bagatele politicești în Europa de Sud-Est în secolele XVI-XIX, București, Humanitas, 2021, 432 p. (Andrei Mic)

Lucian BOIA, Scurtă istorie a dezastrelor naturale. Epidemii, cutremure şi dereglări climatice, București, Humanitas, 2020, 137 p. (Roxana Drăgănescu)

Laura SPINNEY, Gripa spaniolă din 1918. Pandemia care a schimbat lumea, București, Editura Corint, 2020, 400 p. (Ioana Florea)

Frank DIKÖTTER, Cum să fii dictator: cultul personalității în secolul XX, Iași, Polirom, 2020, 312 p. (Andrei Cosmin Popa)

Ana BĂRBULESCU, Marius Cazan, Vă implor, Domnule Mareșal! Petiții și documente cu și despre evreii deportați în Transnistria (1941-1944), Iași, Polirom, 2021, 272 p. (Alexandra Cojocaru)

Keith LOVE, Frica și libertatea. Cum ne-a schimbat viețile Al Doilea Război Mondial, Iași, Polirom, 2020. (Bogdan Teodorescu)

Gheorghe ONIȘORU, Stalin și poporul rus…: democrație și dictatură în Româna contemporană, 2 vol., București, Editura Corint, 2021, vol. I, 540 p. + 8 p. (ilustrații), vol. II, 444 p. + 8 p. (ilustrații). (Tudor Vișan-Miu)

Béla TOMKA, Austerities and Aspirations. A Comparative History of Growth, Consumption, and Quality of Life in East Central Europe since 1945, Budapest, CEU Press, 2020, 456 p. (Ștefan-Marius Deaconu)

 Felicitări și mulțumiri autorilor și evaluatorilor care au contribuit la revista „Studii și articole de istorie”!

La 1 septembrie 2022 o scrisoare deschisă și petiție online a fost inițiată de profesori și cercetători pentru introducerea în programa de studii liceale a disciplinei obligatorii „Istoria comunismului”.

 

,, [...]Alocarea unui spațiu distinct în programa de studii liceale pentru „Istoria comunismului” este o datorie morală față de toți cei care, într-o formă sau alta, au suferit în timpul regimului comunist. Felul în care tinerele generații se raportează la libertate este măsura cea mai clară a succesului efortului nostru de a-i convinge de avantajele acesteia, iar istoria obiectivă a comunismului este poate una dintre cele mai puternice pledoarii pentru democrație, libertate și pluralism politic [...]”.

 

Îi invităm pe cei interesați de această inițiativă să afle mai multe despre ea și să semneze petiția dacă sunt de acord:  Scrisoare deschisa Istoria comunismului.

Societatea de Științe Istorice din România a acordat premiile sale pentru anul 2022. Iată lista completă:

 

Premiul „Aurelian Iordănescu”

Sorin Bulboacă, Doru Sinaci (coord.)., Dicționarul istoric al localităților din Județul Arad, Arad, Editura Gutenberg Univers, 2019-2021.

Cătălin Pavel, Animalele care ne fac oameni. Blană, cozi și pene în arheologie, București, Editura Humanitas, 2021.

 

Premiul „A. D. Xenopol”

Constantin Ardeleanu, O croazieră de la Viena la Constantinopol. Călători, spații, imagini, 1830–1860, București, Editura Humanitas, 2021.

Mircea Georgescu, Lucian Purcaru, Mihai Murărețu, Craiova de ieri 1927-1947, studiu introductiv Nicolae Mihai, 2 vol., Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2020-2021.

 

Premiul „Constantin C. Giurescu”

Ottmar Trașcă, Valentin Orga, Adrian Boda, József Benkö, Armata română pe Frontul de Est în imagini (1941-1944), Cluj-Napoca, Argonaut, 2021.

Mihail C. Adafini, Orașului Panciu între cutremure tectonice și politice (1940-2020), Brăila, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2021.

 

Premiul „Gheorghe Brătianu”

Vladimir Crețulescu, Ethnicité aroumaine, nationalité roumaine: la construction discursive d’une identité nationale (1770-1878), Paris, L’Harmattan, 2021.

 

Premiul „Nicolae Iorga”

Radu Dipratu, Regulating Non-Muslim Communities in the Seventeenth-Century Ottoman Empire: Catholics and Capitulations, Routledge, 2021.

Eduard Rusu, Muzica și puterea politică în Moldova și Țara Românească, secolele al XV-lea – al XVIII-lea, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2021.

 

Diplome de excelență, pentru merite deosebite în promovarea Societății de Științe Istorice din România

Oltea Rășcanu Gramaticu

 

Felicitări!

Rezultatele Concursului Național „Patrimoniul cultural, istoric și natural-Zestrea comunităților locale”, Ediția a II-a, februarie-octombrie 2022, (Patrimoniul mobil). Și ediția a doua a Concursului Național organizat de SȘIR a fost coordonată de doamna profesor Elena Ichim.

Felicitări tuturor participanților!

    

 

 

După o absență de doi ani cauzată de pandemia de coronavirus, tradiția școlilor de vară ale Societății de Științe Istorice din România a fost reluată. În perioada 21-24 iulie 2022 cursurile școlii de vară s-au ținut la Buzău. Au avut loc mai multe comunicări științifice din partea invitaților, dar și din partea colegilor din filialele SȘIR din țară.  De asemenea, au fost organizate și vizite în mai multe instituții importante din orașul și județul Buzău (Muzeul Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, Muzeul Județean Buzău – sediul central, Muzeul Chihlimbarului, Muzeul în aer liber „Tabăra Măgura” – cu gazde mai mult decât primitoare: primarul Buzăului – Constantin Toma, arhiepiscopul de Buzău și Vrancea, Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache).

Tot în cadrul Școlii de Vară SȘIR de la Buzău s-a organizat o masă rotundă  referitoare la propunerile SȘIR pentru elaborarea programei pentru liceu la disciplina Istorie, s-au anunțat rezultatele Concursului „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale” (ediția a doua) și Premiile SȘIR 2022, cele din urmă anunțate de președintele SȘIR, prof. dr. univ. Carol Căpiță.

Ar mai fi de scris încă foarte multe despre o școală de vară reușită și despre revederi cu o parte din colegi, care s-au lăsat așteptate peste doi ani în cadrul școlii de vară SȘIR, însă acum este important să mulțumim Filialei Buzău a SȘIR, și în principal doamnei profesor Ana Preda TUDOR, președintele Filialei, precum și colegilor dumneaiei și celorlalte gazde primitoare pentru organizarea Școlii de Vară.

FORUMUL SOCIETĂȚII DE ȘTIINȚE ISTORICE DIN ROMÂNIA, EDIȚIA 2022

 

OPRESIUNE, REPRESIUNE, INSTIGARE LA URĂ

ȘI VICTIME ÎN ULTIMUL SECOL

 

PROGRAM

 

Ziua 1, Luni, 4 iulie 2022

10,00: Cuvânt de deschidere din partea Preşedintelui Societății de Științe Istorice din România (SŞIR), prof. univ. dr. Carol Căpiţă

10,15 – 11,15: prof. univ. dr. Virgiliu Țârău, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, De la politicile represive de tranziție, la cele revoluționar-idelogice: valurile terorii în România comunistă

11,15 – 11, 30: Pauză

11,30 – 13,00: Masă rotundă: Victime și agresori în manualele școlare

13,00 – 14,00: Pauză

14,00 – 15,00: c.ș. II dr. habil. Mioara Anton, director adjunct al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” (Academia Română), Putere și societate în România anilor ’50. Rezistență, compromis și conformism

15,00 – 16,00: prof. dr. Gheorghe Miu, Satul românesc din Câmpia Buzăului în perioada comunistă: colectivizare forțată, control, drame individuale și colective

 

Ziua 2, Marți, 5 iulie 2022

10,00 – 10,30: Mesajul doamnei Irina-Dumitrița Solomon, Secretar de Stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului pentru implementarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

10,30 – 11,00: Mesajul domnului dr. Alexandru Muraru, deputat, Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei

11,00 – 12,00: conf. univ. dr. Ana Bărbulescu (Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”/Universitatea din București), În dialog cu autoritățile: petiții ale evreilor deportați în Transnistria

 

12,00 – 13,00: c.ș. dr. Petre Matei (Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”), Deportările romilor în Transnistria

13,00 – 14,00: Pauză

14,00 – 14,45: prof. univ. dr. Daniel Șandru, director executiv al IICCMER(Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc), IICCMER și proiectele sale de pedagogie a memoriei

14,45 – 15,00: prezentarea platformei cu resurse educaționale LITERA

15,00 – 16,00: dr. Luciana Jinga (IICCMER), Limitele protecției minorilor în timpul regimului comunist: Căminele spital pentru irecuperabili

 

Ziua 3, Miercuri, 6 iulie 2022

10,00 – 11,00: prof. univ. dr. Carol Căpiță, SȘIR/Universitatea din București, Predarea temelor controversate

11,00 – 12,00: prof. dr. Bogdan Teodorescu, secretar general al SȘIR, Despre antisemitism, xenofobie în manualele din anii 1990

12,00 – 13,30: Masă rotundă: Cursurile opționale de Istorie. Experiența în clasă

13,30 – 14,30: Pauză

14,30 – 18,00: Simpozion – comunicări ale membrilor SȘIR

 

Ziua 4, Joi, 7 iulie 2022

10,00 – 11,00: dr. Alexandru Groza, manager interimar al Muzeului Ororilor Comunismului din România, Este memoria o instituție publică? Provocări actuale în consolidarea discursului muzeal despre comunism

11,00 – 12,00:conf. univ. dr. Florentina Nițu, decan al Facultății de Istorie a Universității din București,Prezervarea și comunicarea memoriei conflictelor prin practici de muzealizare și muzeificare

12,00 – 12,15: Pauză

12,15 – 13,00: Prezentări ale revistelor şi publicaţiilor filialelor SŞIR și ale manualelor școlare ale membrilor SȘIR

13,00 – 13,30: Concluzii

 

Comitet de organizare:

Dr. Cristina Ilincuța

Dr. Valentin Maier

Dr. Andrei Florin Sora

Dr. Dorin Stănescu

Partener media:

Revista Historia

PROGRAMUL ZILEI DE

JOI, 21 IULIE 2022

 

LOC DE DESFĂŞURARE: Palatul Comunal Buzău/Cafeneaua Culturală Iazul morilor.

 

09.20 – 09.30 ● Primirea invitaţilor de către oficialităţi şi reprezentanţii organizatorilor. (socializare, distribuirea mapelor).

 

09.30 – 11.00. ● Deschiderea sesiunii de comunicări ştiinţifice: „Salvarea patrimoniului, salvarea identităţii – Buzău 1650 de ani”.

 

Moderator: Dr. Marius – Adrian Nicoară

 

09.30. – 10.10. ● Alocuţiunile oficialităţilor, salutarea participanților

1. Domnul Constantin Toma, Primarul Municipiului Buzău – 09.30.
2. Doamna Dr. Hab. Liliana Condraticova, Secretarul ştiinţific al Academiei de Ştiinţe a Moldovei – 09.45.
3. Domnul Dr. Dan Dumitru Iacob, Președintele Comisiei de Istorie a Oraşelor din România–09.50.
4. Domnul Dr. Carol Căpiță, Președintele Societăţii de Ştiinţe Istorie din România, prodecan al Facultății de Istorie, Universitatea București – 9.55.
5. Domnul Dr. Marius – Adrian Nicoară, Membru asociat al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România – 10.00.
6. Domnul Dr. Anatol Petrencu, Preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moşescu” 10.05.
7. Doamna Florina Potârniche, Directorulul Centrului Cultural şi Educațional „Alexandru Marghiloman” – 10.10

 

10.15 – 10.50. ● Lansarea de carte:

1. Prof. Coman Constantin – prezentarea manualului „Istoria județului Buzău” 10.15
2. Viorica Răpan – Catagrafia oraşului Buzău – 10.20.
3. Dr. Marius – Adrian Nicoară – Dicţionarul lui Basil Iorgulescu (ediţie anastatică)- 10.25.
4. Prof. Ana Preda Tudor – Tezaur, salvarea patrimoniului – salvarea identităţii: - 10.30.
5. Ştefan Davidescu,Preşedintele Fundaţiei Europene pentru Cercetări Multidisciplinare, editorul volumelor – 10.35.

 

10.40. – 11.00. ● Fotografie de grup urmată de pauză de cafea

 

11.00 ● Deplasare la locul de desfăşurare a lucrărilor

 

 

 

 

Panel 1 (11.10-12.00)

Moderator: Ana Preda-Tudor,

 

1. Carol Căpiță – Powerful knowledge
2. Liliana Condraticova – Patrimoniul cultural și conflictele armate – o amenințare a identității culturale și naționale
3. Aliona Gratti – Expresia „Vei trăi câtCheile Bâcului” ca patrimoniu oral al Chișinăului

 

Pauza (12.00-12.10)

 

Panel 2 (12.10-13.10)

Moderator: Coman Constantin

 

1. Bogdan Teodorescu – Patrimoniul cultural al domniei lui Matei Basarab
2. Cristea Florentin – Monografia Școlii Gimnaziale ”Vasile Cristoforeanu”
3. Natalia Precup – Tradițiile și ornamentele populare în baticul Școlii de la Chișinău
4. Alina Tocarciuc – Tipologia și specificul textilelor tradiționale ceremoniale

 

Pauza de prânz (13.10-15.00)

 

Panel 3 (15.00-15.50)

Moderator: Ana Preda-Tudor

 

1. Carol Căpiță – Pornind de la imagini- predarea istoriei și sursele vizuale
2. Sebastian Bunghez – Patrimoniul arhitectural al Aradului în perioada Belle Epoque
3. Gabriel Stan – Republica secuiască: context și urmări

 

Pauza (15.50-16.00)

 

Panel 4 (16.00-16.50)

Moderator: Coman Constantin

 

1. Carmen Băjenaru – Prahovenii și războiul în perioada de neutralitate din Primul Război Mondial
2. Dumitru Tomoni – Traian Vuia în expoziția muzeului de istorie și etnografie din Făget

 

Pauza (16.50-17.00)

 

Adunarea generală a membrilor SSIR (17.00-19.00)

 

19.00. ● Deplasare la spaţiile de cazare pentru masa de seară.

 

20.00. ● Masa de seară.

 

 

 

VINERI, 22 IULIE 2022

 

Panel 5 (9.30-10.30)

Moderator: Ana Preda-Tudor

 

1. Mihai Stamatescu, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Educația despre patrimoniu
2. Elena Ichim – Patrimoniul cultural între abandon, mutilare, restaurare

 

Pauza (10.30-10.50)

 

Panel 6 (10.50-12.00)

Moderator: Ana Preda-Tudor

 

1. Laura Căpiță – Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Provocările competențelor de literație pentru învățarea istoriei
2. Ștefan Aftodor – 150 de ani de la nașterea marelui geolog și patriot Gheorghe Munteanu-Murgoci.
3. Neagu Manolache – Începuturi muzeale la Slatina

 

Pauza (12.00-12.10)

 

Panel 7 (12.10-13.10)

Moderator: Coman Constantin

 

1. Gheorghe Bilga – Recunoașterea internațională a României întregite
2. Oltea Răşcanu Gramaticu – Bârlădenii în Războiul de întregire a neamului (1916-1919)
3. Camelia Sandu – Suraia în timpul Primului Război Mondial

 

Pauza (13.10-13.20)

 

Panel 8 (13.20-14.20)

Moderator: Coman Constantin

 

1. Mădălina Dinu-Pătrașcu, Mihail Dinu-Pătrașcu – 30 de ani de la Revoluția din Decembrie’89, cazul Otopeni
2. Violeta Constantinescu – Procese politice din România la debutul Războiului Rece.

 

 

● Dezbateri finale, concluziile participanţilor şi organizatorilor(14.20-14.30)

 

● Deplasare la spaţiile de cazare şi masa de prânz. (14.30-15.30)

 

• Vizită la Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei și la muzeul eparhial.

 

 

 

SÂMBĂTĂ, 23 IULIE 2022

 

9,00 – sosirea participanților la Muzeul Județean Buzău

9,15- 10,50 – masă rotundă – propuneri SSIR pentru elaborarea programei pentru liceu la disciplina Istorie.

10,50-11,00 – pauză

11,00- 12,30 – prezentări Muzeul Județean Buzău

12,30-14,30 – vizitarea muzeului

15,00 – masa de prânz

17,00 – program liber

 

DUMINICĂ, 24 iulie 2022

 

8,30 – 15,00 Excursie pe traseul Muzeul chihlimbarului de la Colți – Aluniș – Muzeul în aer liber ”Tabăra Măgura” și Mănăstirea Ciolanu.

 

 

 

 

 

Școala de vară a Societății de Științe Istorice din România se va desfășura anul acesta la Buzău.

Taxa de participare rămâne în continuare de 500 RON. Suma se va depune prin transfer bancar în contul Societății de Științe Istorice din România, IBAN RO36RNCB0076029411430001, BCR, București sector 5, cod fiscal: 5026192, cu mențiunea „taxă de participare la Cursurile de Vară ale SȘIR (Buzău, 2022) pentru dl./dna. ……………., membru al filialei ………. a SȘIR”.

Copia documentului de certificare a depunerii sumei (sau a viramentului bancar) va fi transmisă prin e-mail în formă scanată pe adresa secretariatssir@gmail.com, până la data de 30 iunie 2022.

De asemenea, SȘIR va continua să ofere două burse pentru participanții la Școala de Vară, cadre didactice din învățământul preuniversitar cu vârsta sub 35 de ani (câte o bursă pentru un cadru didactic din învățământul gimnazial și liceal).
Acordarea burselor se va face în urma unui concurs, care va consta în două etape:
1) depunerea pe adresa secretariatssir@gmail.com a unui dosar care să cuprindă: CV, scrisoare de intenție și recomandare a unuia dintre membrii conducerii filialei SȘIR din care face parte, până la data de 25 iunie 2022
și
2) interviu telefonic, în perioada 26 iunie – 3 iulie 2022, ziua și ora urmând a fi comunicate din timp aplicanților.

Având în vedere faptul că programul școlii de vară va include și un segment de timp dedicat unui simpozion pentru prezentarea unor comunicări din partea participanților, cei interesați sunt rugați să comunice prin e-mail pe adresa secretariatssir@gmail.com titlurile acestor comunicări până la data de 30 iunie 2022. Propunerile trimise ulterior acestei date nu vor mai fi incluse în programul simpozionului din cadrul școlii de vară.

În cadrul Biroului Executiv al SȘIR s-a propus alcătuirea unor grupuri de lucru pe mai multe paliere (programe, conținututuri, competențe, activități de învățare, evaluare și ghiduri metodologice) pentru nivel liceal, clasele IX-XII cursuri de zi și seral, respectiv clasa a XIII-a F.R. Au fost avute în vedere atât filiera teoretică, profilul Uman – științe sociale și filologie, și Real, cât și filiera tehnologică și vocațională.

Inițiativa este urmarea unor cerințe exprimate la nivelul profesorilor de istorie, din cadrul filialelor de a veni cu noi planuri-cadru și programe adaptate cerințelor și nevoilor societății contemporane. Acestea, la începutul lunii septembrie, într-o formă structurată, vor fi prezentate Ministerului, ca alternativă la programele de istorie, nivel liceal, în uz de aproape două decenii.

În acest scop, inițial, a fost alcătuit un grup de lucru în vederea elaborării viziunii asupra noilor programe de istorie dedicate nivelului liceal, alcătuit din prof. Gabriel Stan, Elena Ichim, Ana Tudor-Preda, Cristina Ilincuța. S-a hotărât, totodată, o largă consultare a filialelor, respectiv, constituirea unor subrgupuri de lucru la nivelul acestora, care să vină cu propriile lor propuneri.

În cadrul Consiliului Național al SȘIR, din 28 mai, grupul de lucru, în urma mai multor deliberări a prezentat un prim proiect ce cuprinde motivația (argumentată) și principiile generale de orientare. A fost fixată, ca termen, data de 1 iulie 2022 pentru enunțarea de propuneri din partea filialelor, a tuturor celor interesați de disciplina istorie, membri sau nemembri ai societăți. S-a lansat perspectiva unei largi dezbateri în acest sens. Propunerile selectate vor fi analizate în cadrul Școlii de vară de la Buzău din iulie, anul curent.

 

Programa de istorie pentru liceu clasele IX-XII

 Propuneri pentru elaborarea Programei la disciplina Istorie – liceu, clasele IX-XII

 

MOTIVAȚIA

La nivel de structură, ca articulare, necesară, logică, păstrăm, ca bune practici, elemente din vechile programe, dar intervenim, major, ca priorități, în conținutul acestora, în articularea lor.

Viziune , Principii , Nr. ore , Conținuturi , Competențe , Evaluare , Metodologie.

 

Obiectivul este acela al unor (viitoare) Programe care să nu fie doar răspunsuri, de moment, la cereri actuale (mediul politic, noi planuri cadru), ci și care să ofere soluții viabile pentru o perioadă de timp, cu timp pentru verificare, perfectibilitate.

Totodată, urmărim în propunerile noastre pentru viitoarele Programe de istorie pentru liceu (clasele IX-XII), ancorarea în spiritul vremii (cerințele socio-profesionale, noile tehnologii și accesul deschis la informații), la cerințele și nevoile educaționale, din punct de vedere al disciplinei istorie, atât al profesorilor, cât și al beneficiarului direct, elevul. Accesibilitate, interesul general motivațional prin ancorare în problemele și fenomenele majore contemporane care să-și găsească reflexii în similarități istorice trecute.

Viziunea propusă urmărește : identitatea, alteritatea, specificitatea, unitatea

Argumentul: ca răspuns la problemele lumii contemporane în privința omului/copilului și conexiunea cuEducația ca o (una dintre) modalitate de a identifica soluții viabile, acceptate comunitar, cu privire la :

a. Dezarticularea socială prin lipsa de identificare cu valorile societale și de grup

b. Lipsa de asumare politică (absenteism politic manifest prin lipsa interesului pentru vot, la alegeri)

c. Dezorientarea în fața alegerilor multiple, în cazul tinerilor (copii, adolescenți), ca răspuns la angoasele/neliniștile prezentului real și nu virtual

d. Ermetismul individual, prin angajarea în lumea virtuală, asimilată celei reale.

 

Din acest motiv, urmărim, ca viziune , următorii parametri formatori:

1. Identitate și identificare (ca individ, grup, cetățean)

Argumentul : avem în vedere Orientarea socio-profesională și posibilitatea de a activa în afara României (în condițiile societății deschise, funcționale). Acest fapt implică și o măsură de asigurare a identificării și identității cu spațiul de apartenență, România, și nu doar din punct de vedere etnic (român).

 

2. Spiritualitatea manifestă prin cultură și cunoaștere

Argumentul : în contextul societății globale, a societății de consum se produce alteritatea individului, manifestă și prin influența față de valorile societății, valori culturale perene. Avem în vedere atât valorile unității (toleranță, solidaritate), cât și pe cele ale specificității, adică cele care dau sens apartenenței unui individ, grup social. O specificitate activă, angajantă și nu amorfă

 

3. Conștiința apartenenței

Argumentul : Nu suntem o masă amorfă, ci una conștientă de origine, de valorile culturale proprii care cuprind limba, religie, tradiții și obiceiuri, istorie. O spiritualitate românescă recuperată

 

4. Unitatea, prin acceptarea celui de lângă noi, a celuilalt, diferit de noi.

Argumentul : într-o lume a schimbărilor, generate societal (migrațiile, terorismul, fanatismul religios, conflicte inter-etnic, inter-religios), trebuie identificate nu doar răspunsuri, ci și soluții viabile

Propuneri:

1. Programele școlare să se raporteze la competențele cheie europene, conform documentului redactat în anul 2006.
2. Istoria să se predea cronologic, să păstreze periodizarea programelor de la clasele gimnaziale.
3. Ponderea istoriei românilor să fie în echilibru cu istoria universală la clasele IX-XI.
4. Clasa a XII-a să fie dedicată numai istoriei românilor.
5. Să fie introduse teme transversale, inter și trans-disciplinare, care să permită elevilor aprofundarea unor teme universale, naționale, locale.
6. Programa de istorie pentru profilele tehnologic și vocațional să evidențieze importanța studierii disciplinei în viața de zi cu zi.
7. Programele să fie însoțite de ghiduri metodologice cu exemple de bune practici.
8. Diversificarea programelor CDȘ la nivel național și valorificarea celor deja existente, aprobate de minister.
9. (Planul de învățământ – alocarea unui număr mai mare de ore în Trunchiul Comun, dar și a orelor la dispoziția profesorului prin intermediul CDȘ – urilor la clasele a IX-a – a X-a, profil umanist.)

 

APELUL LA COLABORARE  PENTRU FILIALE

Propunerile din partea filialelor privind programa (conținuturi, sugestii de evaluare, sugestii metodologice etc.), cu termen până la data de 01.07.2022.

 

APELUL LA COLABORARE/susținere către RECTORII UNIVERSITĂȚILOR (BUCUREȘTI, IAȘI, CLUJ-NAPOCA) / UNIVERSITARI / ACADEMIEI ROMÂNE (PREȘEDINTELUI IOAN Aurel-pop, Departamentului/secției de istorie a Academiei Române), poate mediului politic (parlamentari-europarlamentari profesori de istorie).

 

Ediția a doua a Concursului „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale”, organizat de SȘIR, este dedicată patrimoniului mobil.

Centralizatorul cu participanții la Concursul „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale” poate fi descărcat aici.