Școala de vară SȘIR va avea loc anul acesta la Sibiu, în perioada 22-27 iulie (se ajunge la Sibiu cu o zi înainte, pe 21 iulie, cazarea pentru noaptea de 21 spre 22 fiind inclusă în taxa de participare).

Tema acestei școli de vară este în corelație cu statutul Sibiului din acest an, acela de Regiune Gastronomică Europeană și astfel, are titlul: Gastronomie, dinamici istorice și identități sociale.

Programul este în curs de pregătire, cuprinzând prelegeri, vizite de studiu, excursii, o sesiune de comunicări și dezbateri, detalii urmând a fi dezvăluite în perioada următoare.

Se mențin numărul de 50 de locuri pentru participanți și taxa de participare de 500 lei, cu mențiunea că participanții trebuie să fie membri SȘIR și să trimită la adresa secretariatssir@gmail.com dovada plății taxei de participare.

Suma se va depune prin transfer bancar în contul Societății de Științe Istorice din România, IBAN RO36RNCB0076029411430001, cu mențiunea „taxă de participare la Cursurile de Vară ale SȘIR (Sibiu, 22-27 iulie 2019) pentru dl./dna. ……………., membru al filialei ………. a SȘIR”

La fel ca și în anii precedenți, SȘIR va scoate la concurs 2 burse (gratuități de participare la școala de vară) pentru profesori sub 35 de ani din învățământul preuniversitar (gimnaziu, respectiv liceu).

Acordarea burselor se va face în urma unui concurs, care va consta în două etape:

1) depunerea pe adresa secretariatssir@gmail.com a unui dosar care să cuprindă: CV, scrisoare de intenție și recomandare a unuia dintre membrii conducerii filialei SȘIR din care face parte, până la data de 1 iunie 2019

și

2) interviu telefonic, în perioada 1-15 iunie 2019, ziua și ora urmând a fi comunicate din timp aplicanților.

Participanții la școala de vară, în urma unei evaluări și certificări a competențelor profesionale dobândite, vor primi credite de formare şi dezvoltare profesională.

În perioada următoare vom reveni și cu alte detalii privind Școala de vară SȘIR.

PREMIILE Societății de Științe Istorice din România (SȘIR) – 2018

*** PREMIUL „A. D. XENOPOL”

MARIA ALEXANDRA PANTEA, RELATĂRI DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL PREZENTATE ÎN PRESA ECLEZIASTICĂ DIN BANAT

În perioada 20-22 septembrie 2018 va avea loc la Sibiu Conferința Națională Proiectul identitar românesc. 1848-1947,în organizarea Facultății de Științe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și în colaborare cu Biblioteca Județeană ASTRA din Sibiu, Facultatea de Științe Politice a Universității din București și Filiala Sibiu a Societății de Științe Istorice din România.

Cei interesați sunt invitați să trimită un titlu, o descriere a temei de 300 cuvinte, 5 cuvinte-cheie și un rezumat în engleză de 100 cuvinte, până la data  de 1 iulie 2018.

Mai multe informații pot fi regăsite în imaginile de mai jos.

În fiecare an, Societatea de Științe Istorice din România acordă premii care răsplătesc pe responsabilii celor mai bune cărți și reviste apărute anul precedent, precum și pe membrii marcanți ai Societății. Decernarea festivă a premiilor Societății de Științe Istorice din România pe anul 2016 a avut loc în ziua de 26 iulie 2017, în cadrul ceremoniei de închidere a Școlii de Vară Marele Război: trăiri, memorii, consecințe, organizată de SȘIR în cooperare cu Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureș.

Premiul „A.D. Xenopol”

• Ionuț COSTEA, A existat Jacques Le Goff? Biografie, autobiografie, istorie si memorie, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2016, 188 p.
• Vasile DIACONU, Repertoriul descoperirilor atribuite epocii bronzului din județul Neamț, Piatra Neamț, Editura „Constantin Matasă”, 2016, 215 p.
• Adrian NIȚU (coord.), Emil ARBONIE, Sorin BULBOACĂ, Elena Rodica COLTA, Petru CUVINEANU, Dan DEMȘEA, Aurel DRAGOȘ, Eugen GHIȚĂ, Dorel GUREANU, Ioan HAȚEGAN, Peter HUGEL, Bogdan IVAȘCU, Andras JANKO, Paul KRIZNER, Sandor KOMADI, Antoniu MARTIN, Marius Răzvan MESZAR, Augustin MUREȘAN, Dumitru NICA, Adrian Henorel NIȚU, Corneliu PĂDUREAN, Lucian PETRAȘ, Maria PETRAȘ, Alexandru PÎRV, Peter PUSKEL, Doru SINACI, Cristian STOICA, Emil ȘIMĂNDAN, Horia TRUȚĂ, Ioan Valeriu TULEU, Janos UJJ, Arad. Economie și societate, 3 vol., Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2015-2016, 616 p + 634 p + 528 p.

Premiul „Nicolae Iorga”

• Laurențiu VLAD, Images de l’identité nationale: La Roumanie aux expositions universelles et internationales de Paris, 1867-1937, Paris, Editions L’Harmattan, 2016, 288 p.
• Stoica LASCU, Românii balcanici în Dobrogea, București, Editura Etnologică, 2016, 276 p.
• Ionuţ-Alexandru TUDORIE, Autoritatea imperială în criză. Mihail al VII-lea Paleologul (1258-1282) şi raporturile statului bizantin cu Biserica, Brăila, Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, 2016, 434 p.

Premiul „Gheorghe Brătianu”

• Bogdan BUCUR, Jean Pangal: documente inedite (1932-1942). Contribuții la analiza rețelelor sociale istorice, București, Editura RAO, 2016, 636 p.
• Irina NASTASĂ-MATEI, Educaţie, politică şi propagandă. Studenţi români în Germania nazistă, Cluj-Napoca, Editura Şcoala Ardeleană & Bucureşti, Eikon, 2016, 370 p.
• Victor Gabriel OSĂCEANU, Primul război mondial sub spectrul moralei, Alexandria, Editura Tipoalex, 2016, 276 p.

Premiul „Constantin C. Giurescu”

• Iuliana BRĂTESCU, Mahalaua Muntenimii. Iașii de la jumătatea secolului al XVII-lea până la 1831, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 494 p.
• Dumitru CAUC, Monografia Comunei Negomir, ed. a II-a, 2 vol., Craiova, Editura Universitaria, 2016, 380 p.
• Remus-Iustin NICĂ, Finalul epocii Gheorghe Gheorghiu-Dej în presă: România liberă și Informația Bucureștiului (1960-1965), București, Editura Universității din București, 2016, 368 p.

Premiul „Aurelian Iordănescu”

• Maria Alexandra PANTEA, Medalioane ale preoților și învățătorilor din Protopopiatul Ortodox Român Arad 1812-1918, Timișoara, Editura Eurostampa, 2016, 272 p.
• Filiala Lugoj a SȘIR – revista „Restituiri bănățene”, vol IV, Editura Eurostepa, Timișoara, 402 p.
• Filiala Caraș-Severin a SȘIR – revista „Cronos. Revista Societății de Științe Istorice din România. Filiala Caraș-Severin”, anul IX (2016).

Diplome de excelență

• Mihai Cotenescu 70 de ani
• Nichita Adăniloaie 90 de ani

Prof. univ. dr. Laurenţiu Vlad (Universitatea din Bucureşti) primind Premiul „Nicolae Iorga” pentru lucrarea: Images de l’identité nationale: La Roumanie aux expositions universelles et internationales de Paris, 1867-1937

 Felicitări tuturor!

Ca în fiecare an, SȘIR a acordat premiile sale pentru contribuțiile la dezvoltarea istoriografică și nu numai, realizate anul anterior.

Premiile au fost acordate în cadrul Școlii de Vară intitulată Modernitatea românească în secolele XIX-XXI. Proiecte de țară – Patrimoniu – Istorie – Educaţie, desfășurată la Agapia, jud. Neamț, în perioada 18-23 iulie 2016, sub organizarea Societății de Științe Istorice din România (SȘIR) și a Asociației Profesorilor de Istorie Neamț (APIN).

Premiile SȘIR 2016

Premiul „A.D. Xenopol”

• Gheorghe NICHIFOR, Dorina NICHIFOR, pentru lucrarea Secvențe din viața cotidiană gorjeană în mărturii ale timpului (1954-1958)
• Mihai COTENESCU, pentru lucrarea Nicolae D. Cornețeanu – o viață dedicată progresului agriculturii românești
• Constantin BĂRBULESCU, pentru lucrarea România medicilor. Medici, țărani și igienă rurală în România de la 1860 la 1910

 Premiul „Nicolae Iorga”

• Dragoș SDROBIȘ, pentru lucrarea Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică
• Rafael Dorian CHELARU, pentru lucrarea Congregația „De Propaganda Fide” și misiunea catolică din Moldova (secolele XVII-XVIII)
• Florin IORDĂCHIȚĂ, pentru lucrarea Alegerile parlamentare în timpul domniei lui Carol I (1866-1914)

 Premiul „Gheorghe Brătianu”

• Ionuț BUTOI, pentru lucrarea Mircea Vulcănescu. O microistorie a interbelicului românesc
• Dumitru TOMONI, pentru lucrarea Pionieri și uteciști împotriva lui Ceaușescu. Decembrie ‘89 în Timișoara
• Camelia SANDU, pentru lucrarea Revolta din Suraia împotriva colectivizării – 1957

 Premiul „Constantin C. Giurescu”

• Ștefan GRIGORESCU, pentru lucrarea Răzvan vodă o figură tragică din cronica Țării Moldovei
• Oltea RĂȘCANU-GRĂMĂTICU, pentru lucrarea Istoria Bârladului, 3 vol.
• Nicolae MAGIAR, Eduard MAGIAR, pentru lucrarea Monografia municipiului Reșița

 Premiul „Aurelian Iordănescu”

• Nicolae IONESCU și colaboratorii, pentru lucrarea Învățământul vasluian
• Vasile MIHĂILESCU, Ai văzut un Rege plângând, cititorule? Amintiri din Campania pentru întregirea neamului 1916-1918. Ediție îngrijită de Mihail Adafini și Mihai Liviu Adafini. Sibiu, Editura A.T.U., 2015
• Revista „Studii și cercetări istorice bănățene”, nr. 1, Timișoara
• Revista „Zargidava”, nr. 14, Bacău

 Felicitări tuturor!

Ne bucurăm să aflăm că profesorul de istorie și membrul SȘIR Dorin Cristea a fost numit inspector general școlar al IȘJ Vrancea. El se va afla la conducerea IȘJ Vrancea până la organizarea unui nou concurs. Dorin Cristea, profesor de istorie la Colegiul Economic “Mihail Kogălniceanu” din Focșani, a mai fost inspector în perioada 2006-2013.

Ministerul Educatiei organizeaza, in perioada 19 mai – 10 iunie, concurs pentru ocuparea a 53 de functii vacante de inspector scolar general adjunct din inspectoratele scolare judetene si a 13 functii vacante de directori ai caselor corpului didactic, se arata intr-un comunicat de presa. 

In vederea ocuparii functiilor de inspector scolar general adjunct va fi organizat concurs pentru judetele Alba (2 posturi), Arad (2 posturi), Arges (un post), Bacau (2 posturi), Bistrita-Nasaud (un post), Botosani (un post), Brasov (3 posturi), Braila (2 posturi), Bucuresti (2 posturi), Caras-Severin (3 posturi), Constanta (3, posturi), Covasna (un post), Galati (2 posturi), Giurgiu (2 posturi), Gorj (un post), Harghita (un post), Ialomita (un post), Iasi (un post), Ilfov (un post), Maramures (3 posturi), Mehedinti (2 posturi), Neamt (1 post), Olt (2 posturi), Prahova (un post), Satu-Mare (2 posturi), Sibiu (2 posturi), Suceava (1 post), Teleorman (1 post), Timis (2 posturi), Vaslui (un post), Valcea (2 posturi) si Vrancea (1 post). In ceea ce priveste functiile de directori ai caselor corpului didactic sunt scoase la concurs posturile din judetele Arad, Bacau, Bistrita-Nasaud, Gorj, Harghita, Ialomita, Mehedinti, Olt, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui si Valcea.

Dosarele de inscriere pot fi depuse, in intervalul 20 aprilie – 4 mai 2016, la sediile inspectoratelor scolare pentru ale caror functie de conducere de candideaza, iar probele vor avea loc la sediul Ministerului Educatiei. 

Concursul pentru ocuparea functiilor de inspector scolar general adjunct, precum si a functiilor de director CCD se organizeaza pe baza metodologiei valabile si in cazul concursului pentru posturile de inspector scolar general, precizeaza Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice.

In conditiile in care, dupa finalizarea concursului, raman vacante functii de inspector scolar general, de inspector scolar general adjunct si de director al casei corpului didactic, nu pot ocupa aceste functii, prin detasare in interesul invatamantului pana la organizarea unui nou concurs, persoanele care pana la organizarea concursului au ocupat functii de conducere in inspectoratele scolare sau in casele corpului didactic si nu au participat la concurs si persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu l-au promovat.

Metodologia de concurs, bibliografia, modelul de CV Europass, declaratia pe propria raspundere, fisele de evaluare a probelor, fisa postului si lista documentelor necesare inscrierii la concurs se afiseaza atat la sediul MENCS, cat si la sediul fiecarui inspectorat scolar judetean.

Detalii suplimentare despre organizarea si desfasurarea acestui concurs sunt disponibile pe site-ul edu.ro.

(Articol preluat de pe Adevarul.ro)

Pe lângă notorietatea de moment, momentul stânjenitor al prezentatoarei Digi 24 care l-a întrebat, în direct, pe liderul studenţilor din anii ’90, Marian Munteanu, dacă a prins Mineriada, ridică întrebarea firească a cunoştinţelor pe care tinerii le au despre istoria recentă a României. Concluzia e tristă.

Românii nu îşi cunosc bine propria istorie, informaţiile pe care le au limitându-se la câţiva domnitori, câteva bătălii mai cunoscute, monarhia şi războaiele mondiale, iar filmul se rupe la Revoluţia din 1989. De vină sunt programele şcolare, manualele, profesorii şi lipsa de cultură generală, spun istoricii. Cu toate că şcoala românească se poate lăuda cu programe şcolare foarte încărcate cu tot felul de informaţii pe care de cele mai multe ori nici nu le folosim după ce terminăm clasa a XII-a, românii tot au o mare problemă cu informaţia de bază şi cultura generală despre istoria propriei ţări. Cele mai mari probleme le avem cu istoria contemporană, în special cea postdecembristă, iar lipsa cea mai mare de cunoştinţe despre ultimii 25 de ani o au tinerii, cei care s-au născut la Revoluţie, spun profesorii.  În primul rând…

Citeste restul articolului pe Adevărul.ro: adev.ro/nwy2ge

Reconcilierea polono-germană.

Imposibilul devine realitate

Conferință organizată de Institutul Polonez și Institutul Goethe din București, în colaborare cu Colegiul Noua Europă

26 Octombrie 2015, Colegiul Noua Europă

Introducere

Relațiile polono-germane sunt considerate astăzi – la 70 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – drept cele mai bune din istoria celor două națiuni.

Relațiile istorice multiseculare au fost mult tensionate de agresiunea celui de-al Treilea Reich asupra Polonei și de crimele comise de Germania nazistă. Amploarea crimelor ale căror victime au fost polonezii, dar și fărădelegile pe care populația civilă germană le-a avut de suferit din cauza războiului, au făcut ca, mult timp, o reconciliere să pară imposibilă. În plus, cum ideologia comunistă opera cu noțiunea unei permanente amenințări germane, autoritățile comuniste au torpilat orice inițiativă de reconciliere. Totodată, faptul că până în 1990 Germania nu a recunoscut frontiera polono-germană postbelică a menținut senzația unei amenințări permanente. Cu toate acestea, un mic grup de intelectuali și-a asumat riscul să „confrunte” și să întâlnească „dușmanul”. Însă adevărata înflorire a inițiativelor de reconciliere a avut loc după anul 1989.

Pentru a te reconcilia cu cineva, trebuie să-l înțelegi mai bine pe acel cineva. Iar pentru a-l înțelege mai bine, trebuie găsit un limbaj comun pentru a descrie trecutul și viitorul. Pe de altă parte, un limbaj comun poate fi găsit doar când treci dincolo de limitele propriei tale rațiuni, când începe să se închege un dialog comun cu cei din tabăra cealaltă.

Procesul de reconciliere nu a fost o realizare simplă și sentimentală, nici un proces de uitare sau de obliterare a unui trecut urât. Reconcilierea polono-germană a reprezentat un drum complicat, în care au trebuit omogenizate argumente morale și politice. Au existat prilejuri pentru gesturi amicale și lacrimi, dar și pentru confruntarea de fapte și amintiri istorice ale ambelor națiuni, pentru negocierea compensațiilor dintre Polonia și Germania, dar și pentru dispute germano-germane și polono-poloneze.

Institutul Polonez și Institutul Goethe, în parteneriat cu Colegiul Noua Europă, organizează, la aniversarea a 70 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, o conferință, cu scopul de a prezenta procesul prin care cele două națiuni au ajuns la relațiile bune de vecinătate de astăzi.

În opinia noastră, discuția despre procesul de reconciliere bazat pe exemplul polono-german are un caracter universal, căci în multe părți ale lumii neînțelegerile încă generează noi conflicte. La fel, în Europa continuă să existe numeroase locuri unde reconcilierea – bazată tocmai pe modelul polono-german – este necesară. Căutarea unui limbaj comun – în care să vorbim despre un trecut dificil, să căutăm înțelegere acolo unde aceasta le lipsește politicienilor, inițiativele celor care reușesc să-și depășească limitele și să intre în dialog cu cei percepuți drept inamici – se dovedește de o mare și actuală necesitate. Între timp, dezbaterile oneste bazate pe adevăr și admiterea vinovăției construiesc relații politice și economice mai stabile și calitativ avantajoase decât cele bazate pe ignorare și falsificare.

14.30 – 15.00

Înregistrarea participanților și cafea

15.00 – 15.30

Prof. Andrei Pleșu (Colegiul Noua Europă, București)

Cuvânt de bun venit și deschiderea dezbaterii

Ambasadorii Poloniei și Germaniei

15.30 – 16.00

Invitat special – Prof. Rita Süssmuth

Relațiile germano-poloneze în oglinda istoriei

16.00 – 16.20

Annemarie Franke (consultant cultural la Schesisches Museum Görltz)

Reconcilierea în practică: inițiative ale societății civile și finanțarea publică a cooperării germano-poloneze

16.20 – 16.45

Discuții

Moderator Constantin Ardeleanu (Colegiul Noua Europă, București)

16.45 – 17.15

Pauză de cafea

17.15 – 17.35

Adam Krzemiński (Editor, Săptămânalul „Polityka”, Varșovia)

Rolul mass media și al culturii în procesul de reconciliere

17.35 – 18.05

Dariusz Pawłoś (director al Fundației pentru Reconcilierea Polono-Germană)

Rolul Fundației Polono-Germane și alte inițiative în favoarea reconcilierii

18.05 – 18.25

Prof. Igor Kąkolewski (coordonator științific al Comisiei polono-germane pentru elaborarea manualelor)

Provocări: cum să vorbim despre istorie? Manualele de istorie polono-germane

18.25 – 19.00

Discuții și concluzii

Moderator Constantin Ardeleanu