EnglishRevista „Studii și articole de istorie” este principala publicație a Societății de Științe Istorice din România. Ea apare fără întrerupere din anul 1955, până în anul 2017 fiind publicate un număr de 84 de volume. Revista se adresează în special profesorilor de istorie din învățământul preuniversitar și universitar, precum și cercetătorilor științifici.
Tematic, „Studii și articole de istorie” acordă prioritate contribuțiilor referitoare la didactica istoriei și istoria educației, dar publică și studii referitoare la alte subiecte. De regulă, sunt publicate studii în limba română, însoțite de câte un rezumat în limba engleză. Revista poate include și materiale ale unor istorici din afara României, cu rezerva publicării lor, în funcție de fiecare caz, fie în limba engleză, fie într-o traducere în română.
Studiile şi articolele propuse spre publicare sunt supuse unei evaluări colegiale potrivit sistemului double blind peer-review (evaluare anonimă de către doi referenți).
Revista „Studii și articole de istorie” este deocamdată indexată în baza de date Central and Eastern European Online Library (CEEOL – www.ceeol.com).
Numărul LXXXV (2018) al revistei „Studii și articole de istorie” va cuprinde următoarele grupaje:
• Centenar 1918
Sunt binevenite atât analizele sintetice, cât și studiile empirice focalizate pe unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:
- Vitregiile vremurilor (războiul, lipsurile, bolile)
- Strădanii de salvare individuală și colectivă
- De la principiul autodeterminării națiunilor la destrămarea imperiilor și formarea statelor-națiune
- Marea Unire de la 1918 – actori, aspirații și realități
- Spre o societate mai dreaptă (pământul, drepturile electorale, egalitatea de gen, drepturile minorităților)
- Comunitatea locală ca scenă a marilor procese istorice
- Moștenirile războiului (traume sociale, dezechilibre economice, derapaje ideologice, derive totalitare)
- Istorie și memorie (istoriografie, memorialistică, transfigurări culturale)
• Istoria învățământului
• Didactică și management educațional în predarea și învățarea istoriei. Analize și opinii
• Miscellanea
• Recenzii
Termene:
• 15 decembrie 2017 – comunicarea titlului contribuției propuse, împreună cu un scurt rezumat (3-5 rânduri), pentru a ușura pregătirea procesului de peer review.
• 15 ianuarie 2018 – trimiterea versiunii electronice integrale a studiilor, articolelor și recenziilor propuse spre publicare.
• ianuarie-februarie 2018 – procesul de evaluare, la finele căruia secretariatul de redacție va comunica autorilor avizul de publicare și/sau solicitările evaluatorilor de ameliorare a contribuțiilor; după această comunicare, autorii vor avea 1-2 săptămâni pentru realizarea ameliorărilor solicitate (sau respingerea lor motivată) și pentru transmiterea versiunii finale a contribuției lor.
• mai 2018 – apariția numărului LXXXV/2018
Corespondența referitoare la revista „Studii și articole de istorie” va fi trimisă prin e-mail la adresa secretariatssir@gmail.com. Reguli de redactare actualizate vor fi accesibile pe www.ssir.ro și la cerere pot fi transmise prin e-mail potențialilor autori împreună cu un template pentru contribuțiile lor.
Secretariatul de redacţie își rezervă dreptul de a respinge din oficiu acele materiale care nu sunt originale, nu corespund standardelor academice, nu se încadrează tematic sau nu respectă termenele de predare ori regulile tehnice de redactare.
Apel de colaborare „Studii şi articole de istorie” nr. LXXXV/2018
Call for papers „Studii şi articole de istorie” nr. LXXXV/2018
Dragi colegi și colaboratori, începe procesul de elaborare a unui nou număr al revistei „Studii şi articole de istorie” (SAI). Astfel, lansăm apelul de colaborare la numărul LXXXIV (2017) și precizăm și normele de redactare pentru cei interesați.
Subliniem că în numărul pe anul viitor se vor regăsi trei teme speciale (Alternativele de sistem politic și economico-social în secolul XX, 140 de ani de la proclamarea independenței României și Istoria creștinismului 1517-2017) pe lângă grupajele clasice, și că, pentru început, până la 15 decembrie 2016 așteptăm comunicarea titlului contribuției propuse, împreună cu un scurt rezumat (3-5 rânduri).
Mai multe detalii în documentele de mai jos:
Înregistrarea audio a prelegerii în plen Historia magistra vitae? Istoricii profesioniști, pedagogia complexității și agenda publică susținută în cadrul CNIR, la 28 august 2016, de către prof. dr. Bogdan Murgescu, președintele Societății de Științe Istorice din România.
Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai”, Centrul de Studii Transilvane și Comitetul Național al Istoricilor din România organizează la Cluj-Napoca, în perioada 25-28 august 2016, prima ediție a Congresului Național al Istoricilor Români.
Societatea de Științe Istorice din România este partener oficial, iar membrii acesteia sunt încurajați să participe la lucrările Congresului.
Site-ul Congresului se află la adresa:
În societatea românească actuală, dar și în contextul dezvoltării accelerate a cercetării istorice românești din ultimul deceniu, organizarea unui Congres Național al Istoricilor poate fi privită nu doar ca un deziderat, ci și ca o necesitate.
Istoricii nu sunt doar cercetători ai trecutului și interpreți ai documentelor, ci trebuie să reprezinte o voce distinctă în spațiul public, să își asume, în baza experienței specifice breslei, prezentarea de soluții și răspunsuri la problemele cotidiene care își au originea, sau care se regăsesc în forme similare în trecutul istoric. În același timp, explozia tematică și publicistică din câmpul cercetării istorice îngreunează cunoașterea adecvată a întregului spectru de preocupări actuale ale istoricilor români, iar circulația informației și a producției bibliografice între centrele de cercetare nu funcționează întotdeauna așa cum ar fi dezirabil.
Reunirea istoricilor români în cadrele unui Congres, organizat periodic sub egida Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor din România, instituție afiliată la International Committee of Historical Sciences (ICHS) și care reprezintă țara noastră la congresele mondiale de istorie organizate din 5 în 5 ani, precum și la activitățile curente ale Biroului ICHS, este un bun prilej pentru breasla istoricilor de a dezbate într-o ambianță elevată principalele probleme cu care se confruntă slujitorii muzei Clio.
Congresul oferă șansa accesării unei platforme de comunicare intra-profesionale care va contribui, cu siguranță, la îmbunătățirea, pe termen mediu și lung, a cercetării istorice românești și la o mai accentuată și mai coerentă prezență a istoricilor români în spațiul public.
Dorim ca în dezbaterile Congresului să avem în vedere mai cu seamă următoarele probleme:
- Statutul istoricului în societate
- Statutul istoriei ca disciplină de învățământ
- Politica istoriei
- Consumul de istorie în societatea contemporană
- Istoria și Marele Război
- Direcții istoriografice românești prioritare la început de mileniu
- Impactul digitizării în demersul cercetării
- Revistele de istorie din România: între nevoile regionale și curentele majore din istoriografia universală
- Românii și România în istoria universală
Facultatea de Istorie a Universității din București, în parteneriat cu Societatea de Științe Istorice din România, organizează în datele de 20-21 noiembrie 2014 : Conferința Istorie și istorici la Universitatea din București – dimensiuni instituționale – proiecte intelectuale – secolele XIX-XXI.
Încă de la crearea sa în anul 1864, Universitatea din București a reprezentat un factor instituțional decisiv în conturarea spiritului public din România, a dezbaterilor intelectuale ce au condus la formarea modernității românești. Disciplină științifică cu un puternic impact și cu o semnificativă determinare ideologică, istoria a reprezentat, alături de literatură și filozofie, un spațiu al configurării noii culturi politice românești.
Manifestarea va aduce în atenția specialiștilor o serie de probleme legate de locul și rolul Universității din București în dezvoltarea cunoașterii istorice, în formarea și pregatirea specialiștilor în domeniu, în constituirea câmpului istoriografic românesc.
La conferință participă cadre didactice universitare, cercetători, arhivisti, muzeografi si doctoranzi din București si din alte centre universitare.
Accesați aici Programul Conferintei
Profiluri academice
