Revista „Studii și articole de istorie” este principala publicație a Societății de Științe Istorice din România. Ea apare fără întrerupere din anul 1955, până în anul 2021 fiind publicate un număr de 88 de volume. Revista se adresează în special profesorilor de istorie din învățământul preuniversitar și universitar, precum și cercetătorilor științifici.

            Tematic, „Studii și articole de istorie” acordă prioritate contribuțiilor referitoare la didactica istoriei și istoria educației, dar publică și studii referitoare la alte subiecte. De regulă, sunt publicate studii în limba română, însoțite de câte un rezumat în limba engleză. Revista poate include și materiale ale unor istorici din afara României, cu rezerva publicării lor, în funcție de fiecare caz, fie în limba engleză, fie într-o traducere în română.

           Studiile şi articolele propuse spre publicare sunt supuse unei evaluări colegiale potrivit sistemului double blind peer-review (evaluare anonimă de către doi referenți).

           Revista „Studii și articole de istorie” a fost clasificată B pentru domeniul Istorie la evaluarea editurilor şi revistelor cu profil umanist, realizată în 2020 de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, iar conţinutul său este indexat în bazele de date Central and Eastern European Online Library (CEEOL – www.ceeol.com) şi ERIH+.

           Numărul XC (2023) al revistei „Studii și articole de istorie” va cuprinde următoarele grupaje:

• Solidaritate și conflict

Societatea umană a fost structurată de diverse forme și niveluri de solidaritate și asociere, precum și de multiple conflicte, de la competiția pentru resurse până la forme de violență individuală și colectivă. Binomul solidaritate-conflict a fost esențial în progresul omenirii, după cum spargerea sa a condus la unele dintre cele mai mari tragedii istorice. Sunt binevenite atât analizele sintetice, cât și studiile empirice, focalizate pe unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

• Solidaritățile multiple, suprapunerile și tensiunile dintre acestea – solidarități familiale, solidarități locale, solidarități profesionale, solidarități religioase, solidarități naționale, solidarități de gen, solidarități umane.
• Conflicte și violență – forme de evoluție istorică.
• Reglementări internaționale ale formelor de purtare a războiului, ale statutului combatanților și ale drepturilor populației civile.
• Impactul conflictelor asupra solidarităților umane.
• Salvare individuală versus solidaritate socială.

 

• Între agora, bibliotecă și catedră – istoricul în societate

Istoricii, ca și celelalte categorii de intelectuali, au o triplă vocație: producerea de cunoaștere (cercetarea științifică), transmiterea sistematică a cunoașterii (predarea) și participarea la dezbaterea și/sau rezolvarea problemelor cetății (angajamentul civic). Între idealul împlinirii depline a acestei vocații și limitele individuale ale fiecărui istoric există o tensiune. Cum, realist vorbind, nici o persoană, oricât de capabilă ar fi, nu poate performa egal în toate aceste componente/domenii ale activității sale, istoricii au avut de făcut opțiuni și prioritizări ale acțiunii lor, ținând cont și de diverse constrângeri sociale, economice sau politice. Sunt binevenite atât analizele sintetice, cât și studiile axate pe cazuri concret-istorice, focalizate pe unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

• Modele culturale, habitus profesional, structuri instituționale și opțiuni individuale.
• Cercetarea și „turnul de fildeș” al istoricului.
• Vocația didactică a istoricului – forme de manifestare, rezultate, impact.
• Angajamentul public al istoricului – între comanda socială/politică, opțiunea pentru critica socială și activismul civic.

 

• Mari români în exilul lor

De-a lungul istoriei mulți români au luat – voluntar sau silit – calea exilului determinat politic. În secolele XV-XVIII diverși/diferiți domni și boieri au fost nevoiți să ia calea pribegiei, în secolul al XIX-lea a fost rândul pașoptiștilor și al lui Alexandru Ioan Cuza, pentru ca în secolul XX să asistăm la un noul val de exilați, provocat de regimul comunist. Unii au plecat în „pribegie” fără speranța vreunei posibile reveniri, alții au fost animați de nădejdea unei reîntoarceri victorioase. Modul de a experimenta exilul s-a schimbat în timp, iar adaptarea la societățile care i-au găzduit pe exilați nu a fost niciodată simplă. Uneori ura guvernanților i-a urmărit pe exilați și „peste mări și țări”, sau s-a răsfrânt asupra rudelor rămase în țară. Pe de altă parte, mulți dintre exilați au căutat să păstreze legătura cu apropiații rămași în țară și/sau să acționeze pentru pregătirea unei reveniri. Sunt binevenite studiile focalizate pe unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

• Diferențe și asemănări între exilul determinat politic și emigrația voluntară.
• Forme de organizare a diasporei românești. Rolul exilaților politici.
• Familiile exilaților și adaptarea la străinătate – prima și a doua generație.
• Forme ale legăturii cu România (angajament politic, contacte profesionale, legături familiale).
• Exilul interior.

 

• Istoria învățământului

 

• Didactică și management educațional în predarea și învățarea istoriei. Analize și opinii

                        Au prioritate analizele concrete, bazate pe experiența directă a autorilor, precum și materialele axate pe predarea online.

• Aniversări, memorie și conștiință istorică

 

• Miscellanea

 

• Recenzii

                        Pentru lucrări apărute în anii 2021 și 2022.

Opțional, până la data de 31 octombrie 2022, autorii sunt încurajați să comunice redacției titlurile și un punctaj al articolelor pe care intenționează să le transmită spre publicare, pentru a putea beneficia de consultanță înainte de redactarea respectivelor contribuții.

Termene:

 

• 15 ianuarie 2023 – trimiterea versiunii electronice integrale a studiilor, articolelor și recenziilor propuse spre publicare.
• ianuarie-martie 2023 – procesul de evaluare, la finele căruia secretariatul de redacție va comunica autorilor avizul de publicare și/sau solicitările evaluatorilor de ameliorare a contribuțiilor; după această comunicare, autorii vor avea 1-2 săptămâni pentru realizarea ameliorărilor solicitate (sau respingerea lor motivată) și pentru transmiterea versiunii finale a contribuției lor.
• 15 mai 2023 – apariția numărului XC (2023) al revistei.

Procesul de publicare în revista „Studii și articole de istorie” este gestionat de platforma dedicată. Aceasta este disponibilă aici. Ghidul de utilizare a platformei este disponibil aici. Înregistrarea webinarului cu privire la utilizarea platformei este disponibil aici. Secretariatul revistei „Studii și articole de istorie” încurajează toți potențialii autori să adreseze orice întrebări sau nelămuriri cu privire la platforma revistei prin e-mail la adresa secretariatssir@gmail.com. Reguli de redactare actualizate sunt accesibile pe www.ssir.ro sau aici și, la cerere, pot fi transmise prin e-mail potențialilor autori împreună cu un template pentru contribuțiile lor.

Secretariatul de redacţie își rezervă dreptul de a respinge din oficiu acele materiale care nu sunt originale, nu corespund standardelor academice, nu se încadrează tematic, nu respectă termenele de predare ori regulile tehnice de redactare disponibile aici.