Profesorii din Romania si de cei din Malaezia se simt cel mai bine pregatiti dintre profesorii din 33 de tari, atat la continutul materiei predate, cat si la pedagogie. Pe ultimele locuri se afla Finlanda si Japonia, unde profesorii se simt cel mai slab pregatiti. Rezultatele se desprind din raspunsurile profesorilor chestionati de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), in cadrul studiului TALIS 2013. Insa parerea profesorilor despre pregatirea lor profesionala contrasteaza puternic cu rezultatele pe care le-au obtinut elevii la alta testare organizata tot de OCDE: testele PISA arata ca Romania este pe locul 45 din 65, Malaezia pe 52, in timp ce elevii din Finlanda sunt pe 12 si elevii din Japonia – pe locul 7… Citeste în continuare pe Hotnews.ro

Stephane Audoin-Rouzeau, Annette Becker Războiul redescoperit. 1914-1918 București, Corint, 2014, 352 p. ISBN 978-606-8623-52-8

Centenarul Primului Război Mondial este un bun prilej pentru a oferi și cititorilor noștri o lucrare veche de 35 de ani, dar care la vremea ei a deschis o perspectivă nouă asupra conflagrației mondiale de la începutul secolului XX. Departe de a evidenția acțiuni militare, comandanți de oști sau dimensiunile sacrificiului colectiv, cu atât de obișnuita patină patriotică și naționalistă, acești autori ne conduc pe drumuri multă vreme nebătătorite, formulând întrebări tulburătoare: cum de poate aluneca o societate a bunăstării formată în lungi ani de pace în logica violenței de război? Cum, o dată asumată cultura violenței, aceasta se prelungește și după încheierea păcii, în acțiunea politică, ideologică sau în creația artistică. Altfel spus, în ce măsură experiența de război a fost matricea totalitarismelor nazist și comunist? Și în fine, care au fost consecințele morții în masă și cum s-a constituit un doliu colectiv multă vreme neconsumat? Răspunsurile se găsesc în această carte scrisă de doi profesori la prestigioase universități franceze și de mulți ani specialiști reputați în antropologia istorică și în memoria Primului Război Mondial.

SSIR – Câmpina, revista „Anuar”, vol. 5, 2014

Ca de obicei în ultima vreme, în primele zile ale anului a apărut un nou număr – al cincilea – al anuarului filialei Câmpina. Sunt 27 de contribuții de varii dimensiuni, de la 3 la 39 de pagini, cu autori recrutați în majoritate dintre profesorii de istorie prahoveni (dar printre ei întâlnim și doi ofițeri de armată, un arhitect și un preot), ilustrând cu deosebire preocupări de cercetare în aria istoriei locale, fără a fi neglijate și chestiuni generale de istorie națională sau chiar universală. Avem, deci, în volum, articole despre instituții, pe lângă o mică monografie școlară, un studiu consistent destinat administrației militare din localitate în timpul Primului Război Mondial, localități (despre Băicoi, dar și despre Podul Vadului – o așezare asimilată astăzi orașului Breaza), despre personalități (doi eroi ai ultimului război mondial) și monumente (crucea domnitorului Carol de pe vârful muntelui Melicești, între Slănic și Telega). O foarte interesantă cercetare comparativă așează stema României alături de stemele altor regimuri republicane. Se remarcă în final că cele mai multe articole au fost comunicate în reuniunile lunare, semn de permanentă și rodnică activitate a filialei, și că promisiunea unei reviste locale de istorie făcută acum 5 ani a fost îndeplinită de colegii de la Câmpina cu asupra de măsură.

I. Oprișan Asaltul cetății. Dosarul de Securitate al lui G. Călinescu București, Saeculum, 2014, 592 p. ISBN 978-973-642-344-4

Din seria volumelor înfățișând dosarele de Securitate ale unor mari intelectuali (urmăriți sau urmăritori), ni se înfățișează acum cel destinat lui G. Călinescu. Marele istoric și critic literar și-a câștigat din păcate o tristă notorietate fiind considerat un oportunist care a beneficiat de nenumărate favoruri din partea regimului comunist (academician, membru în Marea Adunare Națională, director al Institutului de Istorie Literară și Folclor), asta în vreme ce fusese îndepărtat de la Facultatea de Filologie. Scrierile sale, mai cu seamă romanele de maturitate (Bietul Ioanide și Scrinul Negru) stârniseră o mulțime de comentarii negative și în consecință au fost retrase din librării, iar marea sa istorie a literaturii, pe care o adnotase până în ultima clipă a vieții, a apărut într-o a doua ediție la 20 de ani de la moartea sa.

Și lucrurile nu se opresc aici. Scriitorul, un star cultural al acelor timpuri, care pare cu totul aliniat noilor vremuri, a fost, o dovedesc documentele adunate în acest volum, supus unei supravegheri complexe vreme de aproape trei ani (1959-1962) doar pentru un zvon răuvoitor. În această perioadă, 39 de ofițeri de Securitate și Miliție și 20 de agenți l-au urmărit permanent și au produs o cantitate impresionantă de note informative, relatări de interceptări telefonice, la care se adaugă copiile după corespondența celui vizat. Peste mizeria delațiunilor rămâne însă un document remarcabil, care surprinde un om deosebit, atât în relațiile sale cu familia, colaboratorii și lumea academică, cât și în actul de creație, toate la un loc constituind un dosar voluminos ale cărei piese probează încă o dată îngrădirea libertății de expresie în totalitarism. „Asaltul cetății…” este astfel un prilej de reflecție și, de ce nu, o sursă de inspirație pentru studierea epocii comuniste sau pentru viitoare capodopere literare.

Lucian Boia Suveranii României. Monarhia, o soluţie? București, Humanitas, 2014, 112 p. ISBN 978-973-50-4604-0

Titlul acestui eseu, ultimul publicat anul trecut de Lucian Boia, îi reflectă perfect conținutul. Mai întâi, un expozeu cu caracterizări ce individualizează pe fiecare dintre regii României: Carol I – altfel decât supușii săi, Ferdinand și Maria – un cuplu în care se întâlneau un om slab alături de o femeie puternică, undeva la intersecția unor mari calități cu tot atât de mari defecte – Carol al II-lea, și în fine Mihai I, cum altfel decât „sub vremuri”. Bilanțul celor 80 de ani ai monarhiei a fost sigur unul de succes, meritele ei fiind împărțite cu o clasă politică în general matură și responsabilă. Reîntorcându-ne în prezent, sunt evocat evenimentele din 1990, vizita triumfală a Regelui în 1992, iar după opt ani, reinstalarea suveranului în țară și retrocedarea treptată a proprietăților sale. La întrebarea dacă monarhia este o soluție de viitor pentru români, autorul ezită să ne dea un răspuns tranșant. În fond, problema nu e să alegem între două forme de guvernământ, ci să dezvoltăm un proiect de schimbare în sensul „occidentalizării” complete a societății noastre. Și încă ceva: în anexă e republicat un text care îi surprinde pe trei din cei patru suverani ai României (unul în funcție, ceilalți în succesiune) laolaltă la un examen princiar, de fapt o probă de competență pentru toți.

Lucian Boia publică astfel în anul 2014 a patra carte (vechiul record din 2010 și 2012 era de doar trei), dovedind cu prisosință că știe foarte bine să preia „tema zilei” și să o transforme într-un subiect pe cât de interesant, pe atât de atrăgător.

Prestigioasa revistă de cultură, acum pentru prima oară recomandată, a consacrat unul dintre cele două numere ale sale pe anul 2014 centenarului Primului Război Mondial. Mai multe grupaje acoperă acest subiect din perspectiva dorită de redacția revistei. În prima parte, mai mulți istorici din țară și din străinătate revizitează premisele conflictului început în 1914, considerând, precum Lucian Boia în interviu, că erau șanse la fel de mari ca să nu se petreacă după cum o serie de împrejurări la prima vedere neesențiale l-au făcut în cele din urmă inevitabil. Aceeași temă este dezvoltată într-un eseu cuprinzător și de Adrian Cioroianu, după care Emil Hurezeanu cercetează istoria Marelui Război în microistoriile războaielor locale ale popoarelor din fostul imperiu Austro-Ungar. La sfârșit este reluat un fragment din cartea profesoarei Margaret MacMillan, Drumul spre 1914, care stabilește „fișa clinică a detaliului” cheia înțelegerii mersului evenimentelor ale dramaticului an 1914.

Însemnările Piei Alimăneșteanu, sora Brătienilor, mai multe scrisori de pe front și din prizonierat, pentru care avem și un jurnal, în fine, un articol despre monumentele eroilor din România dau conținut unui alt capitol consacrat consecințelor războiului și impactului pe care acesta l-a avut asupra populației civile. În ansamblu, revista Secolul XXI ne oferă astfel o imagine coerentă și tulburătoare a unui conflict care până în cele din urmă nu a putut fi evitat și care a marcat pe termen lung istoria lumii.

George Topîrceanu Memorii de război București, Humanitas, 2014, 228 p. ISBN 978-973-50-4646-7

Sub acest titlu s-au publicat în anul centenarului Primului Război Mondial două volume de proză ale unui poet foarte popular în anii interbelicului, ambele inspirate din experiența sa de front: înfrângerea de la Turtucaia și drama de a se afla printre cei 28 000 de combatanți români ridicați de armata bulgară de pe câmpul de luptă. Au urmat pentru autorul nostru aproape doi ani de prizonierat petrecuți în mai multe lagăre, la Branko – în Macedonia răsăriteană, la poalele Munților Rodopi în preajma Pirin Planinei și la gara Nadejda în apropiere de Sofia, arestații fiind folosiți la lucrări feroviare. În fine, bolnav într-un spital din capitala Bulgariei, poetul a fost în cele din urmă eliberat la insistențele unui prieten din România (C. Stere). Scrise la 20 de ani după cele întâmplate, memoriile lui Topârceanu au o notă particulară: de la Kaiserul Germaniei zărit întâmplător și până la camarazii de suferință, el caută neobosit în mizeria și haosul conflagrației bunătatea și omenia. Și atunci, se întreabă tot el, dacă știm cu toții că războiul e o calamitate pentru civilizația noastră, de ce nu îl desființăm. Într-adevăr, de ce?

Liviu Iulian Roman Presa din Moldova și problematica Unirii Principatelor (1855-1858) Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2014, 551 p. ISBN 978-606-714-056-9

Având la origine o teză de doctorat susținută la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași sub îndrumarea profesorului Gheorghe Cliveti, volumul lui Liviu Iulian Roman analizează exhaustiv 23 de publicații periodice, unele efemere, altele cu apariție îndelungată, care au fost tipărite în Moldova în anii premergători Unirii Principatelor. Analiza cuprinde atât informații specifice despre respectivele periodice, inclusiv un amplu studiu de caz despre „Steaua Dunării”, cât și analize mai generale cu privire la raportul complex și dinamic dintre cenzură și libertatea de expresie, precum și la modul în care problematica socială și politică a vremii și-a găsit reflectarea în respectivele publicații.

Autorul este profesor la Școala Gimnazială Păunești și membru al filialei Vrancea a Societății de Științe Istorice din România.

Filiala Sibiu a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România organizează, în colaborare cu Asociaţia „Colegiul Brukenthal” Sibiu, Universitatea „Lucian Blaga”, Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu şi Primăria Municipiului Sibiu, un concurs şcolar pe teme de istorie şi tradiţii locale. Concursul se adresează liceenilor şi se desfăşoară vineri, 12 iunie 2015, în Aula Magna „Avram Iancu” a Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane Sibiu. După o selecţie la nivelul unităţilor de învăţământ, realizată pe parcursul lunii mai, la faza finală a concursului vor participa opt echipe din cinci licee sibiene: Colegiul Naţional „Octavian Goga” (două echipe), Colegiul Naţional „Samuel von Brukenthal” (2), Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” (1), Liceul Teoretic „Constantin Noica” (2) şi Colegiul Tehnic Cibinium (1). Fiecare echipă este formată din patru elevi. După zece runde de întrebări, care vizează parcurgerea unei bibliografii obligatorii (Emil Sigerus, Cronica oraşului Sibiu, şi Kurt Klemens, Hanul Dumbrava şi Groapa Leilor), pe baza unei tematici (Personalităţi, spaţii şi clădiri istorice sibiene), echipele clasate pe primele două locuri se vor califica în finală, unde vor avea de susţinut un proiect propriu, cu tema „Locul tinerilor pe piaţa sibiană a muncii”. Se vor acorda premii consistente, în bani şi în cărţi.

Instantaneu de la faza pe școală (Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”, 28 mai 2015).

Demonstrându-şi rolul de liant între mediul universitar şi cel preuniversitar, respectiv de tribună cultural-ştiinţifică, filiala Sibiu a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România organizează, al doilea an consecutiv, un simpozion, având ca parteneri Asociaţia „Colegiul Brukenthal” Sibiu, Universitatea „Lucian Blaga” şi Primăria Municipiului Sibiu. Manifestarea se va desfăşura sub tematica „Viaţa cotidiană în Sibiul secolelor XIX-XX”, în zilele de 12-13 iunie 2015, la Colegiul Naţional „Samuel von Brukenthal” din Sibiu. Pe parcursul celor două zile, vor fi susţinute 36 de comunicări, acoperind spectre largi ale cotidianului sibian sau transilvănean: războaiele mondiale, comunismul, şcolaritatea, producţia culturală, progresul tehnologic, sărăcia, emigrarea saşilor, boala/spitalul, moartea şi mortalitatea. Cei 42 de conferenţiari şi referenţi sunt cadre didactice universitare şi preuniversitare, cercetători, muzeografi, doctoranzi, studenţi şi chiar elevi din Sibiu (31), Alba Iulia (2), Bucureşti (1), Cluj-Napoca (3), Iaşi (1) şi Târgu-Mureş (4). Simpozionul se va încheia cu o masă rotundă, cu tema „Perspective sibiene de la adolescenţă la maturitate”. Cele mai bune comunicări vor fi publicate într-un volum coordonat de prof. univ. dr. Mihaela Grancea, preşedintele filialei Sibiu a SŞIR.

Vezi aici detalii (programul oficial)