Sabina Cantacuzino Din viața familiei Ion C. Brătianu 2 vol., Humanitas, București, 2013-2014, 316 p. ISBN 978-973-50-3461-0

În colecția „Memorii și jurnale” se reeditează cartea Sabinei Cantacuzino, sora mai mare a fraților Ionel, Vintilă și Contantin Brătianu, consacrată, așa cum îi spune și titlul, vieții de fiecare zi în familia marelui om politic și nu numai. Cele două volume, apărute în anii ‘30 ai secolului trecut, acoperă nu doar viața tatălui – Ion Brătianu (1821-1891) – ci și anii neutralității și ai participării României la Primul Război Mondial. Pe toată această lungă întindere de timp, autoarea reunește sub acest titlu nenumărate întâmplări, parte petrecute la Florica (în Argeș), parte la București (în a doua lor reședință), unele pline de savoare, din care nu lipsesc nașterile, căsătoriile și înmormântările, petrecerile de familie, sărbătorile de Crăciun și de Paști, vizitele în străinătate și relațiile cu prietenii apropiați. Un portret plin de simpatie li se face, de la cuvenita distanță protocolară, și suveranilor României.

Volumul I se încheie cu moartea lui Ion Brătianu, iar în această ediție se adaugă volumului al doilea și o anexă de însemnări manuscrise continuate până în ianuarie 1941, la data rebeliunii legionare.

Autoarea, descrisă la rândul ei în memoriile urmașilor ca o persoană dinamică și energică, de o frumusețe imperială, foarte cultivată, cu preferințe muzicale remarcabile, a fost în toate la înălțimea misiunii pe care și-o asumaseră Brătienii. În umbra unei vieți dedicate familiei și actelor de caritate, ea și-a însoțit tatăl, fiindu-i secretară în anii lui târzii și a fost de multe ori consultată de frații ei mult mai celebri. Exemplu de simplitate și modestie și de trudă neobosită pentru binele țării, care transpare din aproape fiecare pagină a acestei cărți, face obligatorie lectura ei pentru cei ce își doresc o carieră politică.

Niall Ferguson Civilizația. Vestul și Restul Iași, Polirom, 2014, 560 p. ISBN 978-973-46-4280-9

Apariția recentă a celei de a doua ediții a acestui volum într-o serie de buzunar ne oferă prilejul de a reveni asupra unui succes istoriografic și nu numai. Autorul pornește de la constatarea că Occidentul a câștigat supremația asupra lumii în ultimele cinci secole și apoi, cu o mare putere de a sintetiza informații dintre cele mai diverse, ne oferă argumente convingătoare că această evoluție se află „în chiar inima lumii moderne”. În consecință, cele șase capitole ale cărții vor identifica pe rând factorii care au făcut posibilă această ascensiune: competiția, știința, prosperitatea, medicina, consumul și munca. Această investigație nu ne este de folos doar pentru că ne satisface curiozitatea științifică, aflăm în acest fel atât cum s-a născut și cum se menține, cât și de ce s-ar putea prăbuși civilizația căreia îi aparține, pentru că în cele din urmă, ne-o spune autorul, cea mai mare amenințare împotriva vestului nu vine de la alte civilizații, ci de la slăbiciunea noastră de caracter și de la ignoranța istorică ce o alimentează. Interesul stârnit de această carte a justificat apariția ei într-o primă versiune românească în chiar anul ediției princeps britanice (2011). Nial Fergusson este un foarte cunoscut istoric britanic, profesor și autor de seriale științifice la BBC, precum cel inspirat de această carte, cum altfel decât în șase episoade difuzat și de televiziunile noastre anul acesta.

Permanențele istoriei. Profesorul Corneliu-Mihail Lungu la 70 de ani Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2014, 890 p. ISBN 978-606-537-196-5

Volumele al căror scop înainte știut este să omagieze o personalitate, de regulă la împlinirea unei vârste de bilanț, reunesc contributori îndeobște îndatorați unui magistru sau prieteni apropiați. Sunt adunate astfel și aici peste 70 de studii și articole (plus opt mesaje universitare) care acoperă practic întreaga istorie națională, de la lumea vest-pontică la sfârșitul epocii elenistice și până la recentele dispute pentru resurse energetice din același spațiu. Între numele autorilor o parte importantă o alcătuiesc colegii noștri din SȘIR. Sărbătoritul, el însuși membru de frunte al SȘIR, din al cărei Birou Executiv a făcut parte vreme de 8 ani (1999-2007), a fost în același timp director general al Arhivelor Naționale (2002-2007), unde a urmat un cursus honorum de 40 de ani, doctor în istorie la Universitatea „Babeș-Bolyai” în 1998 și profesor la Facultatea de Arhivistică din București și la Universitatea din Craiova.