Gheorghe Nichifor Despre „titoism” cu aplecare specială asupra prezenței sale în presa Gorjului Iași, Editura Pim, 2014.

Autorul acestui volum își propune să descopere în presa gorjeană a anilor 1950 consecințele unui veritabil cutremur politic: excluderea din mișcarea comunistă a partidului liderului iugoslav I.B. Tito. În condițiile în care autoritatea Kremlinului era necontestată, această decizie a provocat o firească undă de șoc, ale cărei reverberații s-au transmis ani de zile în propaganda țărilor comuniste „frățești” din Europa, presa de partid întrutotul supusă decidenților politici, preluând și hiperbolizând toate impulsurile primite. De la marile cotidiene la ziarele locale – și publicațiile gorjene nu au făcut excepție – nici o incriminare a lui Tito nu a fost de prisos. De la imaginea „cozii de topor” din lama căruia se scurge sânge și până la „sluga imperialismului american” și a călăului poporului său, într-o „țară în care copiii nu râd”, nefiind decât un singur pas. (more…)

Gheorghe Vlad, Constantin Brâncoveanu, martirul și sfântul românilor, Alexandria, Cartea Ortodoxă, 2014.

Tricentenarul morții martirice a lui Constantin Brâncoveanu este un bun prilej pentru omagierea sa, inclusiv prin studii monografice, precum cel al cărui titlu se găsește mai sus. Reconstituirea în aproape trei sute de pagini a vieții și mai cu seamă a operei marelui voievod nu a neglijat nici unul dintre capitolele esențiale, de la copilărie și tinerețe, la alegerea sa ca domn, iar pentru cei aproape 26 de ani cât s-a aflat pe tronul Țării Românești a trecut în revistă mai cu seamă problemele numeroase ale începutului de secolul XVIII și marile dificultăți cu a căror rezolvarea a încercat să facă față crizei politice și morale din ultimii săi ani. Viața economică și socială, fiscalitatea, proprietățile, patronajul artistic și cultural și nu în ultimul rând diplomația și politica externă ocupă un loc consistent în arhitectura lucrării. Patronat de Episcopia Alexandriei și Teleormanului, volumul insistă asupra sfârșitului lui Brâncoveanu și firesc, subliniază martiriul său ca mărturie a dragostei pentru Hristos, precedând textul care tot în partea sa introductivă mai cuprinde o rugăciune pentru cei uciși la Istanbul la 15 august 1714 și câteva poezii folclorice în același subiect.

Profesorul Gheorghe Vlad, care a început din 2008 o serie de lucrări consacrate familiei regale, ne surprinde acum cu această carte despre Brâncoveanu, în care regăsim aceleași calități anterior dovedite: talent narativ, cultul detaliului fără a scăpa din vedere imaginea ansamblului, oferindu-ne totodată și o vibrație personală care asociază rigoarea informației cu admirația și emoția.

„Cronos”, revista SȘIR – filiala Caraș-Severin, anul VI, nr. 11 și 12, ianuarie și iulie 2013.

Cu două apariții anuale regulate, începând din 2008, revista cărășeană „Cronos” propune în circa 50 de pagini format mare un sumar reprezentativ pentru preocupările de cercetare ale colegilor din această parte a țării, fără excepție autori ai tuturor articolelor. Am remarca, pentru că cele două numere ne-o confirmă, principalele direcții tematice ale publicației: istoria Banatului, cu articole despre vilaietul Timișoarei între 1552-1716 și „chinezii” bănățeni, tradiții pedagogice în Banat și elite și structuri sociale în Banatul montan; dar și istoria relațiilor internaționale ale României moderne, precum generația Unirii și propaganda proromânească în Franța la 1918. Două studii de istorie universală – relațiile Israelului cu palestinienii, și Marea Britanie și extinderea Uniunii Europene – li se alătură. Găsim de asemenea în paginile revistei un grupaj de recenzii și, surpriză, o prezentare a echipei județene de elevi care a participat la Olimpiada de istorie de la Sibiu, precum și o relatare despre Școala de Vară a SȘIR de la Cluj-Napoca, ambele în 2013. Tipărită cu sprijinul Colegiului Național „Mircea Eliade” din Reșița, al cărui director este și președintele filialei SȘIR – Caraș Severin, publicația ajunsă în șase ani la 12 numere se remarcă atât prin continuitate, cât și printr-o atentă investigare a istoriei locale pentru care a convocat profesori cercetători din toate generațiile.