us English

Prin rubrica Recomandările SȘIR ne propunem să contribuim la informarea și orientarea membrilor Societății de Științe Istorice din România cu privire la unele dintre cele mai importante contribuții istoriografice actuale.

 

Premiile SȘIR 2016

iulie 25th, 2016 | Postat in Premiile SȘIR, Recomandările SȘIR, Uncategorized

Ca în fiecare an, SȘIR a acordat premiile sale pentru contribuțiile la dezvoltarea istoriografică și nu numai, realizate anul anterior.

Premiile au fost acordate în cadrul Școlii de Vară intitulată Modernitatea românească în secolele XIX-XXI. Proiecte de țară – Patrimoniu – Istorie – Educaţie, desfășurată la Agapia, jud. Neamț, în perioada 18-23 iulie 2016, sub organizarea Societății de Științe Istorice din România (SȘIR) și a Asociației Profesorilor de Istorie Neamț (APIN).

Premiile SȘIR 2016

Premiul „A.D. Xenopol”

  • Gheorghe NICHIFOR, Dorina NICHIFOR, pentru lucrarea Secvențe din viața cotidiană gorjeană în mărturii ale timpului (1954-1958)
  • Mihai COTENESCU, pentru lucrarea Nicolae D. Cornețeanu – o viață dedicată progresului agriculturii românești
  • Constantin BĂRBULESCU, pentru lucrarea România medicilor. Medici, țărani și igienă rurală în România de la 1860 la 1910

 Premiul „Nicolae Iorga”

  • Dragoș SDROBIȘ, pentru lucrarea Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică
  • Rafael Dorian CHELARU, pentru lucrarea Congregația „De Propaganda Fide” și misiunea catolică din Moldova (secolele XVII-XVIII)
  • Florin IORDĂCHIȚĂ, pentru lucrarea Alegerile parlamentare în timpul domniei lui Carol I (1866-1914)

 Premiul „Gheorghe Brătianu”

  • Ionuț BUTOI, pentru lucrarea Mircea Vulcănescu. O microistorie a interbelicului românesc
  • Dumitru TOMONI, pentru lucrarea Pionieri și uteciști împotriva lui Ceaușescu. Decembrie ‘89 în Timișoara
  • Camelia SANDU, pentru lucrarea Revolta din Suraia împotriva colectivizării – 1957

 Premiul „Constantin C. Giurescu”

  • Ștefan GRIGORESCU, pentru lucrarea Răzvan vodă o figură tragică din cronica Țării Moldovei
  • Oltea RĂȘCANU-GRĂMĂTICU, pentru lucrarea Istoria Bârladului, 3 vol.
  • Nicolae MAGIAR, Eduard MAGIAR, pentru lucrarea Monografia municipiului Reșița

 Premiul „Aurelian Iordănescu”

  • Nicolae IONESCU și colaboratorii, pentru lucrarea Învățământul vasluian
  • Vasile MIHĂILESCU, Ai văzut un Rege plângând, cititorule? Amintiri din Campania pentru întregirea neamului 1916-1918. Ediție îngrijită de Mihail Adafini și Mihai Liviu Adafini. Sibiu, Editura A.T.U., 2015
  • Revista „Studii și cercetări istorice bănățene”, nr. 1, Timișoara
  • Revista „Zargidava”, nr. 14, Bacău

 Felicitări tuturor!

Dorin Cristea este noul inspector general școlar al IȘJ Vrancea

iunie 10th, 2016 | Postat in Recomandările SȘIR

Ne bucurăm să aflăm că profesorul de istorie și membrul SȘIR Dorin Cristea a fost numit inspector general școlar al IȘJ Vrancea. El se va afla la conducerea IȘJ Vrancea până la organizarea unui nou concurs. Dorin Cristea, profesor de istorie la Colegiul Economic “Mihail Kogălniceanu” din Focșani, a mai fost inspector în perioada 2006-2013.

Ministerul Educatiei organizeaza concurs pentru ocuparea a 53 de functii de inspector scolar adjunct

aprilie 22nd, 2016 | Postat in Recomandările SȘIR

Ministerul Educatiei organizeaza, in perioada 19 mai – 10 iunie, concurs pentru ocuparea a 53 de functii vacante de inspector scolar general adjunct din inspectoratele scolare judetene si a 13 functii vacante de directori ai caselor corpului didactic, se arata intr-un comunicat de presa. 

In vederea ocuparii functiilor de inspector scolar general adjunct va fi organizat concurs pentru judetele Alba (2 posturi), Arad (2 posturi), Arges (un post), Bacau (2 posturi), Bistrita-Nasaud (un post), Botosani (un post), Brasov (3 posturi), Braila (2 posturi), Bucuresti (2 posturi), Caras-Severin (3 posturi), Constanta (3, posturi), Covasna (un post), Galati (2 posturi), Giurgiu (2 posturi), Gorj (un post), Harghita (un post), Ialomita (un post), Iasi (un post), Ilfov (un post), Maramures (3 posturi), Mehedinti (2 posturi), Neamt (1 post), Olt (2 posturi), Prahova (un post), Satu-Mare (2 posturi), Sibiu (2 posturi), Suceava (1 post), Teleorman (1 post), Timis (2 posturi), Vaslui (un post), Valcea (2 posturi) si Vrancea (1 post). In ceea ce priveste functiile de directori ai caselor corpului didactic sunt scoase la concurs posturile din judetele Arad, Bacau, Bistrita-Nasaud, Gorj, Harghita, Ialomita, Mehedinti, Olt, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui si Valcea.

Dosarele de inscriere pot fi depuse, in intervalul 20 aprilie – 4 mai 2016, la sediile inspectoratelor scolare pentru ale caror functie de conducere de candideaza, iar probele vor avea loc la sediul Ministerului Educatiei. 

Concursul pentru ocuparea functiilor de inspector scolar general adjunct, precum si a functiilor de director CCD se organizeaza pe baza metodologiei valabile si in cazul concursului pentru posturile de inspector scolar general, precizeaza Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice.

In conditiile in care, dupa finalizarea concursului, raman vacante functii de inspector scolar general, de inspector scolar general adjunct si de director al casei corpului didactic, nu pot ocupa aceste functii, prin detasare in interesul invatamantului pana la organizarea unui nou concurs, persoanele care pana la organizarea concursului au ocupat functii de conducere in inspectoratele scolare sau in casele corpului didactic si nu au participat la concurs si persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu l-au promovat.

Metodologia de concurs, bibliografia, modelul de CV Europass, declaratia pe propria raspundere, fisele de evaluare a probelor, fisa postului si lista documentelor necesare inscrierii la concurs se afiseaza atat la sediul MENCS, cat si la sediul fiecarui inspectorat scolar judetean.

Detalii suplimentare despre organizarea si desfasurarea acestui concurs sunt disponibile pe site-ul edu.ro.

Expoziția „Cărările Durerii”, 27 ianuarie 2016, Otopeni

ianuarie 20th, 2016 | Postat in Recomandările SȘIR

Invitatie program Ilfov

Ce învaţă tinerii la şcoală despre istoria recentă a României

noiembrie 10th, 2015 | Postat in Recomandările SȘIR

(Articol preluat de pe Adevarul.ro)

Pe lângă notorietatea de moment, momentul stânjenitor al prezentatoarei Digi 24 care l-a întrebat, în direct, pe liderul studenţilor din anii ’90, Marian Munteanu, dacă a prins Mineriada, ridică întrebarea firească a cunoştinţelor pe care tinerii le au despre istoria recentă a României. Concluzia e tristă.

Românii nu îşi cunosc bine propria istorie, informaţiile pe care le au limitându-se la câţiva domnitori, câteva bătălii mai cunoscute, monarhia şi războaiele mondiale, iar filmul se rupe la Revoluţia din 1989. De vină sunt programele şcolare, manualele, profesorii şi lipsa de cultură generală, spun istoricii. Cu toate că şcoala românească se poate lăuda cu programe şcolare foarte încărcate cu tot felul de informaţii pe care de cele mai multe ori nici nu le folosim după ce terminăm clasa a XII-a, românii tot au o mare problemă cu informaţia de bază şi cultura generală despre istoria propriei ţări. Cele mai mari probleme le avem cu istoria contemporană, în special cea postdecembristă, iar lipsa cea mai mare de cunoştinţe despre ultimii 25 de ani o au tinerii, cei care s-au născut la Revoluţie, spun profesorii.  În primul rând…

Citeste restul articolului pe Adevărul.ro: adev.ro/nwy2ge

Conferința „Reconcilierea polono-germană. Imposibilul devine realitate”

octombrie 25th, 2015 | Postat in Recomandările SȘIR

Reconcilierea polono-germană.

Imposibilul devine realitate

 

Conferință organizată de Institutul Polonez și Institutul Goethe din București, în colaborare cu Colegiul Noua Europă

 

26 Octombrie 2015, Colegiul Noua Europă

 

Introducere

Relațiile polono-germane sunt considerate astăzi – la 70 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – drept cele mai bune din istoria celor două națiuni.

Relațiile istorice multiseculare au fost mult tensionate de agresiunea celui de-al Treilea Reich asupra Polonei și de crimele comise de Germania nazistă. Amploarea crimelor ale căror victime au fost polonezii, dar și fărădelegile pe care populația civilă germană le-a avut de suferit din cauza războiului, au făcut ca, mult timp, o reconciliere să pară imposibilă. În plus, cum ideologia comunistă opera cu noțiunea unei permanente amenințări germane, autoritățile comuniste au torpilat orice inițiativă de reconciliere. Totodată, faptul că până în 1990 Germania nu a recunoscut frontiera polono-germană postbelică a menținut senzația unei amenințări permanente. Cu toate acestea, un mic grup de intelectuali și-a asumat riscul să „confrunte” și să întâlnească „dușmanul”. Însă adevărata înflorire a inițiativelor de reconciliere a avut loc după anul 1989.

Pentru a te reconcilia cu cineva, trebuie să-l înțelegi mai bine pe acel cineva. Iar pentru a-l înțelege mai bine, trebuie găsit un limbaj comun pentru a descrie trecutul și viitorul. Pe de altă parte, un limbaj comun poate fi găsit doar când treci dincolo de limitele propriei tale rațiuni, când începe să se închege un dialog comun cu cei din tabăra cealaltă.

Procesul de reconciliere nu a fost o realizare simplă și sentimentală, nici un proces de uitare sau de obliterare a unui trecut urât. Reconcilierea polono-germană a reprezentat un drum complicat, în care au trebuit omogenizate argumente morale și politice. Au existat prilejuri pentru gesturi amicale și lacrimi, dar și pentru confruntarea de fapte și amintiri istorice ale ambelor națiuni, pentru negocierea compensațiilor dintre Polonia și Germania, dar și pentru dispute germano-germane și polono-poloneze.

Institutul Polonez și Institutul Goethe, în parteneriat cu Colegiul Noua Europă, organizează, la aniversarea a 70 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, o conferință, cu scopul de a prezenta procesul prin care cele două națiuni au ajuns la relațiile bune de vecinătate de astăzi.

În opinia noastră, discuția despre procesul de reconciliere bazat pe exemplul polono-german are un caracter universal, căci în multe părți ale lumii neînțelegerile încă generează noi conflicte. La fel, în Europa continuă să existe numeroase locuri unde reconcilierea – bazată tocmai pe modelul polono-german – este necesară. Căutarea unui limbaj comun – în care să vorbim despre un trecut dificil, să căutăm înțelegere acolo unde aceasta le lipsește politicienilor, inițiativele celor care reușesc să-și depășească limitele și să intre în dialog cu cei percepuți drept inamici – se dovedește de o mare și actuală necesitate. Între timp, dezbaterile oneste bazate pe adevăr și admiterea vinovăției construiesc relații politice și economice mai stabile și calitativ avantajoase decât cele bazate pe ignorare și falsificare.

 

14.30 – 15.00

Înregistrarea participanților și cafea

 

15.00 – 15.30

Prof. Andrei Pleșu (Colegiul Noua Europă, București)

Cuvânt de bun venit și deschiderea dezbaterii

Ambasadorii Poloniei și Germaniei

 

15.30 – 16.00

Invitat special – Prof. Rita Süssmuth

Relațiile germano-poloneze în oglinda istoriei

 

16.00 – 16.20

Annemarie Franke (consultant cultural la Schesisches Museum Görltz)

Reconcilierea în practică: inițiative ale societății civile și finanțarea publică a cooperării germano-poloneze

 

16.20 – 16.45

Discuții

Moderator Constantin Ardeleanu (Colegiul Noua Europă, București)

 

16.45 – 17.15

Pauză de cafea

 

17.15 – 17.35

Adam Krzemiński (Editor, Săptămânalul „Polityka”, Varșovia)

Rolul mass media și al culturii în procesul de reconciliere

 

17.35 – 18.05

Dariusz Pawłoś (director al Fundației pentru Reconcilierea Polono-Germană)

Rolul Fundației Polono-Germane și alte inițiative în favoarea reconcilierii

 

18.05 – 18.25

Prof. Igor Kąkolewski (coordonator științific al Comisiei polono-germane pentru elaborarea manualelor)

Provocări: cum să vorbim despre istorie? Manualele de istorie polono-germane

 

18.25 – 19.00

Discuții și concluzii

Moderator Constantin Ardeleanu

Conferinţa internaţională „Istoria românilor şi criza identităţii naţionale. Memorandum-ul de la Neamţ”

iulie 29th, 2015 | Postat in Recomandările SȘIR

Asociaţia Profesorilor de Istorie Neamţ, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, Asociaţia Profesorilor de Istorie din România, Complexul Muzeal Neamţ şi Asociaţia Învăţătorilor Neamţ, vă invită în perioada 10 – 12 septembrie 2015, la CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ „ISTORIA ROMÂNILOR ŞI CRIZA IDENTITĂŢII NAŢIONALE. MEMORANDUM-UL DE LA NEAMŢ” , organizată la Târgu-Neamţ, sub auspiciile fortificaţiei medievale Cetatea Neamţ, ctitorie a domnitorului Petru I Muşat.

În cadrul conferinţei vor fi tratate următoarele teme de importanţă majoră pentru istorie ca disciplină de studiu:

  1. Identitatea locală, identitatea naţională – de la teorie la paradigmă. Dezbatere pe teme curriculare.
  2. ISTORIA – Oferta educaţională pentru o viaţă. (De la ce vârstă? Cine? Cum? Ce fel de educaţie? Cu ce?)
  3. Formarea profesională a profesorilor de istorie, câştiguri şi pierderi după 1989.
  4. Conştiinţa naţională, respectul faţă de simbolurile naţionale– o datorie, sau o opţiune?
  5. Locul şi rolul românilor în configurarea identităţii europene. Strategia geopolitică în educaţie.

Scopul conferinţei este acela de a sensibiliza şi coagula toți factorii de decizie, la nivel naţional şi internaţional, prin crearea unei conjuncturi favorabile pentru decizii de maximă prioritate, cu privire la educaţia tinerilor prin şi pentru istorie şi identitate naţională. În condiţiile unei crize de identitate care are drept consecinţă negativă lipsa de implicare a tinerilor în viaţa societăţii, a absenţei responsabilizării sociale și a pericolului deznaţionalizării, cauzat de defăimarea statului român, dorim ca acest seminar să reprezintă un îndemn la reponsabilizarea factorilor de decizie la nivel local și național.

Obțineți mai multe informații din documentul de aici

Paradoxul educației: Profesorii români se simt cel mai bine pregătiți, deși rezultatele elevilor sunt printre cele mai slabe

iunie 26th, 2015 | Postat in Recomandările SȘIR

Profesorii din Romania si de cei din Malaezia se simt cel mai bine pregatiti dintre profesorii din 33 de tari, atat la continutul materiei predate, cat si la pedagogie. Pe ultimele locuri se afla Finlanda si Japonia, unde profesorii se simt cel mai slab pregatiti. Rezultatele se desprind din raspunsurile profesorilor chestionati de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), in cadrul studiului TALIS 2013. Insa parerea profesorilor despre pregatirea lor profesionala contrasteaza puternic cu rezultatele pe care le-au obtinut elevii la alta testare organizata tot de OCDE: testele PISA arata ca Romania este pe locul 45 din 65, Malaezia pe 52, in timp ce elevii din Finlanda sunt pe 12 si elevii din Japonia – pe locul 7… Citeste în continuare pe Hotnews.ro

Stephane Audoin-Rouzeau, Annette Becker – Războiul redescoperit. 1914-1918

iunie 26th, 2015 | Postat in Recomandările SȘIR
 razboiul-redescoperit-1914-1918_coperta Stephane Audoin-Rouzeau, Annette Becker

Războiul redescoperit. 1914-1918

București, Corint, 2014, 352 p.

ISBN 978-606-8623-52-8

Centenarul Primului Război Mondial este un bun prilej pentru a oferi și cititorilor noștri o lucrare veche de 35 de ani, dar care la vremea ei a deschis o perspectivă nouă asupra conflagrației mondiale de la începutul secolului XX. Departe de a evidenția acțiuni militare, comandanți de oști sau dimensiunile sacrificiului colectiv, cu atât de obișnuita patină patriotică și naționalistă, acești autori ne conduc pe drumuri multă vreme nebătătorite, formulând întrebări tulburătoare: cum de poate aluneca o societate a bunăstării formată în lungi ani de pace în logica violenței de război? Cum, o dată asumată cultura violenței, aceasta se prelungește și după încheierea păcii, în acțiunea politică, ideologică sau în creația artistică. Altfel spus, în ce măsură experiența de război a fost matricea totalitarismelor nazist și comunist? Și în fine, care au fost consecințele morții în masă și cum s-a constituit un doliu colectiv multă vreme neconsumat? Răspunsurile se găsesc în această carte scrisă de doi profesori la prestigioase universități franceze și de mulți ani specialiști reputați în antropologia istorică și în memoria Primului Război Mondial.

I. Oprișan – Asaltul cetății. Dosarul de Securitate al lui G. Călinescu

iunie 26th, 2015 | Postat in Recomandările SȘIR
 coperta_asaltul-cetatii-dosarul-de-securitate-al-lui-gcalinescu_george_oprisan I. Oprișan

Asaltul cetății. Dosarul de Securitate al lui G. Călinescu

București, Saeculum, 2014, 592 p.

ISBN 978-973-642-344-4

Din seria volumelor înfățișând dosarele de Securitate ale unor mari intelectuali (urmăriți sau urmăritori), ni se înfățișează acum cel destinat lui G. Călinescu. Marele istoric și critic literar și-a câștigat din păcate o tristă notorietate fiind considerat un oportunist care a beneficiat de nenumărate favoruri din partea regimului comunist (academician, membru în Marea Adunare Națională, director al Institutului de Istorie Literară și Folclor), asta în vreme ce fusese îndepărtat de la Facultatea de Filologie. Scrierile sale, mai cu seamă romanele de maturitate (Bietul Ioanide și Scrinul Negru) stârniseră o mulțime de comentarii negative și în consecință au fost retrase din librării, iar marea sa istorie a literaturii, pe care o adnotase până în ultima clipă a vieții, a apărut într-o a doua ediție la 20 de ani de la moartea sa.

Și lucrurile nu se opresc aici. Scriitorul, un star cultural al acelor timpuri, care pare cu totul aliniat noilor vremuri, a fost, o dovedesc documentele adunate în acest volum, supus unei supravegheri complexe vreme de aproape trei ani (1959-1962) doar pentru un zvon răuvoitor. În această perioadă, 39 de ofițeri de Securitate și Miliție și 20 de agenți l-au urmărit permanent și au produs o cantitate impresionantă de note informative, relatări de interceptări telefonice, la care se adaugă copiile după corespondența celui vizat. Peste mizeria delațiunilor rămâne însă un document remarcabil, care surprinde un om deosebit, atât în relațiile sale cu familia, colaboratorii și lumea academică, cât și în actul de creație, toate la un loc constituind un dosar voluminos ale cărei piese probează încă o dată îngrădirea libertății de expresie în totalitarism. „Asaltul cetății…” este astfel un prilej de reflecție și, de ce nu, o sursă de inspirație pentru studierea epocii comuniste sau pentru viitoare capodopere literare.