us English
 

De ce avem nevoie de istorie? Interviu cu istoricul Călin Felezeu

februarie 21st, 2016 | Postat in Dezbaterile SȘIR

Educaţia trebuie să ţină pasul cu vremurile pe care le trăim şi să creeze cetăţeni care să gândească singuri şi să se adapteze din mers. „Asta nu înseamnă că îl voi transforma într-un fel de robot care să muncească şi să-şi uite propria identitate. Nu sunt cetăţean european ca să-mi neg originile. Faptul că sunt român mă face să fiu cetăţean european. Iată de ce este importantă studierea Istoriei“, spune Călin Felezeu, istoric turcolog.

De ceva vreme se discută despre ce să cuprindă programa şcolară, se scot materii, se pun altele în loc, se reduc numărul de ore la unele, se trimit scrisori la ministrul Educaţiei ca să nu scoată unele materii, alte scrisori se dau publicităţii cum este cea a Anei Blandiana şi a academicianului Dinu C. Giurăscu. Unii încearcă să-i convingă pe alţii, cu argumente, de ce e nevoie de materii ca Istorie şi Latină.

„S-a creat la nivel naţional o dezbatere publică, mai ales de cele trei planuri-cadru şi la care s-a adăugat, în ultimele zile, al patrulea, care exclude Latina din şcoala, reduce numărul orelor de Română, şi Istoria dispare fiind înlocuită cu o disciplină care se numeşte Educaţie antreprenorială şi vrea să cuprindă cultură civică, drepturile copilului, cultură şi educaţie pentru o cetăţenie democrată”, afirmă Călin Felezeu, decan al facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei de la UBB.

La cei 55 de ani a văzut multe transformări ale sistemului de învăţământ. Unele bune, altele mai puţin bune. De unele s-a lovit şi el ca profesor în sistemul preuniversitar, cât şi la universitate. Predă Didactica Istoriei (a şi scris o carte pe această temă) şi Istoria Islamului. A trăit o perioadă şi în Turcia fiind director adjunct la Institutul Cultural Român din Istanbul. Pe lângă universitate, Felezeu e vicepreşedinte al Institutului de Turcologie şi Studii central-asiatice din ţară, institut existent la Cluj. A fost în inspecţii prin toată ţara şi cunoaşte sistemul de educaţie.

Consideră că istoria, pe care o predă de ceva vreme, defineşte un neam, dar are şi o funcţie de responsabilizare socială: „În mileniul al treilea omenirea şi noi, locuitorii continentului european, suntem martorii unei importante transformări care ne marchează viaţa, nu numai a noastră, ci şi a tinerei generaţii. În epoca globalizării şi a apartenenţei la marea familie a UE s-ar putea crede, în mod simplist, că omul rătăcit în univers ar putea trăi oriunde fără a fi influenţat de meleagurile natale. Acest aspect ar echivala cu pierderea identităţii proprii şi naţionale. Nu este nimic exagerat în acest avertisment deoarece fiecare om este produsul civilizaţiei în care a apărut, poartă sigiliul locului unde s-a născut. conştient sau nu de această determinare, omul simte şi acţionează în funcţie cu aceasta. Acesta este un preambul care arată cât de mult ne defineşte locul şi care este un sistem de valori al care tinerii se pot raporta. În fond, îi şi responsabilizează. Nefăcând istorie vom asista la absenţa acestei responsabilizări sociale”.

Citeste mai mult: adev.ro/o2q936