Comunitatea academică a Facultății de Istorie din cadrul Universității din București urmărește cu interes dezbaterile generate de cele trei proiecte de planuri-cadru pentru învățământul gimnazial propuse de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și Institutul de Științe ale Educației. Din analiza materialelor prezentate spre dezbatere se observă că, din păcate, în toate cele trei proiecte de plan-cadru, Ariei curriculare III (”Om și societate”) îi sunt repartizate mai puţin de 20% din totalul de ore. Această sub-reprezentare vine în directă contradicţie cu scopurile educaţiei prevăzute în Legea Educaţiei Naţionale, în care integrarea socială şi formarea unei concepţii de viaţă bazate pe valorile umaniste sunt considerate esenţiale. De aceea, credem că o creştere a numărului de ore repartizate acestei arii curriculare ar putea asigura atingerea obiectivelor educative prevăzute în Lege. Prin urmare, apreciem că ariei curriculare „Om şi societate” ar trebui să-i revină minim 5-6 ore în clasele a V-a, a VI-a, a VII-a şi 6-7 ore în clasa a VIII-a. Plecând de la această modificare, propunem ca disciplinei Istorie să-i fie alocate 2 ore pe săptămână, de la clasa a V-a până la clasa a VIII-a. În acest moment, disciplina Istorie dispune de o singură oră pe săptămână în învățământul gimnazial, iar propunerile înaintate spre dezbatere nu rezolvă nevoia de formare asigurată de această disciplină. Dezechilibrul creat, spre exemplu, de alocarea pentru disciplina Istorie a câte 2 ore la clasele a V-a și a VIII-a și de câte 1 oră la clasele a VI-a și a VII-a în proiectul 3 elimină ideea de coerență pe verticală a învățării, ceea ce ar trebui să constituie un principiu de bază al acestor planuri-cadru. De asemenea, aceste propuneri creează discrepanțe între numărul de ore alocate și programa școlară, respectiv manuale, care au fost gândite pentru 2 ore pe săptămână, influențând în mod negativ calitatea actului didactic. De aceea, considerăm ca un demers necesar alocarea de 2 ore pe săptămână disciplinei Istorie, în baza următoarelor argumente:

• creșterea numărului disciplinelor studiate în gimnaziu de către elevi a fragmentat cunoașterea și nu permite o sistematizare și continuitate în învățare. Un număr mai mic de discipline și un set mai larg de conținuturi și competențe ar putea asigura necesara transdisciplinaritate;
• programa şcolară trebuie să respecte şi să ducă la îndeplinire scopurile educaţiei, evidenţiate în Legea Educației Naționale la articolul 4 astfel: “b) integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate; (…) d) formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural; e) educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; f) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural”;
• disciplina Istorie asigură formarea de competențe mai largi din domeniile social și cultural și permite elevilor înțelegerea și asumarea identității locale, regionale, naționale sau universale pentru o mai bună comunicare interculturală, pentru înțelegerea contextului geo-politic actual, așadar pentru un proces de învățare integrată a elevilor;
• Istoria asigură un cadru informațional și conceptual care permite elevilor să aibă o perspectivă diacronică asupra omului şi societăţii;
• cunoaşterea istorică este esenţială în definirea identităţii elevilor, printr-o asumare armonioasă a identităţii locale sau regionale, a celei naţionale şi a celei europene.
• într-o societate contemporană în care tensiunile inter-culturale sunt tot mai prezente, cunoaşterea istoriei diverselor grupuri culturale constituie una din premisele absolut necesare dialogului.

Considerăm că regândirea atentă a structurii planului de învăţământ gimnazial poate evita consecinţele nefavorabile pe termen lung ale unei programe şcolare care nu corespunde cerinţelor educaţionale contemporane. Introducerea a două ore de istorie la ciclul gimnazial ar fi, în această perspectivă, una dintre deciziile luate în favoarea elevului.

Comunicatul a fost preluat de pe site-ul Facultății de Istorie a Universității din București

Is your school planning to apply for Erasmus+ KA 1 mobility grants?

 Then, we would like to encourage EUROCLIO Members and partners to include EUROCLIO courses in their school’s Erasmus+ mobility grant applications. Deadline for Erasmus+ Key Action 1 (mobility of individuals) grant is 2 February 2016.

Two upcoming courses of EUROCLIO are:

• Joint International Conference on Europe and Asia, The Hague (The Netherlands), 6-8 July 2016

The 24^th EUROCLIO Annual Conference Professional Development Training Course, San Sebastian (Spain), 25-31 March 2017 (provisional dates). More information about the EUROCLIO Annual Course is available here.

How To Apply For Erasmus+ Mobility Grants?

Erasmus+ is available for all history, citizenship and heritage educators, but Schools have to submit their application to their National Agencies. Individual teachers can not apply! 

• Please contact your national agencies for the application details and obtain the application form and instructions on the Erasmus+ program KA1: Mobility Project through School Education Staff.
• Submit the application before 2 February 2016.
• More information and tips on Erasmus+ mobility grant applications are available in the documents below.

De ce este nevoie de Istorie

de Adrian Cioroianu

În prezent, disciplina Istorie are parte de o singură oră pe săptămână în învăţământul gimnazial. Fac parte dintre cei care, inclusiv prin aceste rânduri, vor susţine propunerea ca Istoriei să-i fie alocate săptămânal două ore.

În momentul de faţă, spaţiul virtual este animat, printre altele, şi de pledoaria mai multor profesori – din mediul preuniversitar sau universitar – pentru o prezenţă mai consistentă a studiului Istoriei în învăţământul nostru. În context, comunitatea academică din Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti definitivează o poziţie care va fi curând publicată. Vineri, 22 ianuarie a.c., Administraţia Prezidenţială a anunţat calendarul dezbaterilor care au ca obiectiv o nouă lege a educaţiei pentru anul 2018. Desigur, dezbaterea despre studiul Istoriei nu este decât o parte dintr-un larg tablou. Fiecare materie este importantă şi nu am nici un fel de îndoială că fiecare are susţinătorii săi. În paranteză fie spus, eu mi-aş dori mai mulţi susţinători pentru Limba latină în şcoli – nu voi detalia acum de ce, poate o voi face cu alt prilej.

În cele ce urmează, reiau unele idei pe care le-am mai spus sau scris în ultimii ani cu privire la ceea ce eu cred a fi necesitatea unei mai mari atenţii acordate Istoriei în programa şcolară. Invit pe cât mai mulţi profesori de Istorie să se implice în această dezbatere, pentru ca rezultatul să fie unul benefic pe termen lung. Colegii profesori din mediul preuniversitar au nevoie de solidaritate, pentru că există un fir logic ce leagă toate treptele învăţământului în disciplina noastră: cu cât tinerii din clasele V-VIII vor înţelege mai bine ce este disciplina Istorie şi cu cât vor vedea că ea nu înseamnă – cum se mai crede – un fel de carte de telefon metatemporală, în care se înghesuie nume şi cifre/date, cu atât vom avea mai mulţi şi mai buni studenţi în facultăţile noastre de profil.

Citește restul articolului pe Adevarul.ro

Având în vedere pozițiile exprimate de sute de membri ai Societății de Științe Istorice din România (SȘIR) în cadrul dezbaterilor publice prilejuite de proiectele de plan-cadru pentru clasele V-VIII, Biroul Național Executiv al SȘIR constată că nici una dintre cele trei variante de plan-cadru propuse de către Institutul de Științe ale Educației nu corespunde solicitării statornice a membrilor SȘIR de a se asigura condițiile necesare pentru predarea în bune condiții a disciplinei Istorie prin alocarea a cel puțin 2 ore pe săptămână la toți anii de studiu din învățământul gimnazial și liceal. Mai mult, nici una dintre cele trei variante de plan-cadru propuse nu are la bază o analiză serioasă a raporturilor dintre particularitățile grupei de vârstă a elevilor cărora li se adresează, potențialul resurselor didactice existente și rezultatele educaționale așteptate de societate. Membrii SȘIR au apreciat că aceste propuneri contravin atât prevederilor Legii Educației Naționale nr.1/2011, unde, la art. 4, nu mai puțin de 5 dintre cele 6 puncte se referă la importanța cultivării valorilor umaniste și moral-civice, cât și experienței didactice cu privire la ineficiența dispersării resurselor între un număr prea mare de discipline și obiective educaționale disparate.

În concluzie, Societatea de Științe Istorice din România, care este la nivel național cea mai cuprinzătoare organizație profesională din domeniul istoriei, co-semnatară a protocolului de colaborare din 27.01.2011 între Ministerul Educației și asociațiile profesionale din educație, solicită, la fel ca și Fundația pentru o societate deschisă, fundamentarea unei noi propuneri de plan-cadru pe o dezbatere serioasă asupra finalităților și specificităților educației de la nivelul claselor V-VIII, astfel încât să se asigure resursele și cadrul necesar pentru buna cunoaștere a istoriei ca premisă indispensabilă pentru însușirea valorilor civice și buna funcționare a societății.

Un colectiv de autori format din prof. univ. dr. Mihaela Grancea, conf. univ. dr. Gabriela Gruber, prof. dr. Ioan Popa, prof. dr. Gheorghe Râncu, prof. dr. Tudor Iancu, prof. Cătălin Lazăr, prof. dr. Bogdan Boşoteanu și conf. univ. dr. Valeria Soroştineanu a publicat articolul Consideraţii cu privire la statutul Istoriei în noul plan-cadru al învăţământului gimnazial din România, demers pe care Societatea de Științe Istorice din România îl semnalează și îl susține. 

Articolul se găsește pe adresa:

http://www.contributors.ro/idei-si-solutii/consideratii-cu-privire-la-statutul-istoriei-in-noul-plan-cadru-al-invatamantului-gimnazial-din-romania/

De asemenea, aducem la cunoștință faptul că în cadrul mai multor filiale ale SȘIR au avut loc dezbateri și au fost redactate puncte de vedere asemănătoare, cu privire la propunerile de plan-cadru pentru clasele V-VIII și în legătură cu statutul disciplinei Istorie în sistemul de învățământ gimnazial românesc. 

• Bacău
• Botoșani
• Brașov
• Brăila
• Caraș-Severin
• Călărași
• Cluj
• Dâmbovița
• Dolj
• Ilfov
• Lugoj
• Mureș
• Prahova
• Sibiu
• Teleorman
• Timiș
• Vaslui

În perioada 4-22 ianuarie 2016 au loc dezbateri faţă în faţă la nivel județean cu privire la proiectele de plan-cadru pentru clasele V-VIII. Având în vedere că statutul disciplinei Istorie este periclitat de noile proiecte, încurajăm membrii Societății de Științe Istorice din România să participe activ în cadrul dezbaterilor la nivel județean și în ședințele speciale ale filialelor.

Vă recomandăm pentru lectură:

Institutul de Științe ale Educației lansează în dezbatere publică propunerile de plan-cadru pentru clasele V-VIII

În perioada 4-22 ianuarie 2016 au loc dezbateri faţă în faţă la nivel județean cu privire la proiectele de plan-cadru pentru clasele V-VIII. Având în vedere că statutul disciplinei Istorie este periclitat de noile proiecte, încurajăm membrii Societății de Științe Istorice din România să participe activ în cadrul dezbaterilor la nivel județean și în ședințele speciale ale filialelor.

Vă recomandăm pentru lectură:

Institutul de Științe ale Educației lansează în dezbatere publică propunerile de plan-cadru pentru clasele V-VIII

Cetăţeni demni sau angajaţi docili? Despre planul-cadru de învăţământ pentru gimnaziu