us English
 

Premiile SȘIR, ediția 2015

iulie 29th, 2015 | Postat in Premiile SȘIR

Săptămâna trecută, în cadrul Școlii de Vară a SȘIR de la Brașov, au fost decernate premiile Societății de Științe Istorice din România pentru cele mai bune apariții editoriale ale membrilor și prietenilor SȘIR.

Premiul „A.D. Xenopol”

  • Ștefan Aftodor, pentru lucrarea BOIERIMEA ÎN ȚARA ROMÂNEASCĂ. ASPECTE POLITICE ȘI SOCIAL-ECONOMICE (1601-1654)
  • Lazăr Vlăsceanu, MARIAN-GABRIEL HÂNCEAN, pentru lucrarea MODERNITATEA ROMÂNEASCĂ
  • RUXANDRA MOAȘA NAZARE, GHEORGHE IANCU, pentru lucrarea Valeriu Branişte, DIARIUL MEU DE SEPTIMAN: JURNAL DE LICEAN (1885-1886)
  • Gheorghe Vlad, pentru lucrarea CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, MARTIRUL ȘI SFÂNTUL ROMÂNILOR

 Premiul „Nicolae Iorga”

  • MELINDA MITU, SORIN MITU, pentru lucrarea UNGURII DESPRE ROMÂNI. NAȘTEREA UNEI IMAGINI ETNICE
  • CONSTANTIN VIOREL MIHAI, pentru lucrarea ROMÂNIA ȘI EUROPA. DEZVOLTAREA CAPITALULUI UMAN ÎN PROCESUL DE ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANĂ
  • GHEORGHE NICHIFOR, pentru lucrarea DESPRE „TITOISM” CU APLECARE SPECIALĂ ASUPRA PREZENȚEI SALE ÎN PRESA GORJULUI

 Premiul „Gheorghe Brătianu”

  • MIHAI PÂRVULESCU, IOAN HAȚEGAN, pentru îngrijirea lucrării Valeria Pârvulescu, KARL BROCKY. UN TIMIȘOREAN – PICTOR AL CURȚII REGALE BRITANICE
  • DORU DUMITRESCU, MIHAI MANEA, MIRELA POPESCU, pentru lucrarea MICA ENCICLOPEDIE A MARELUI RĂZBOI (1914-1918)

 Premiul „Constantin C. Giurescu”

  • MATEI GHEBOIANU, pentru lucrarea 1989-1992. PRESA LIBERĂ!? PRESA ÎN ROMÂNIA POST-COMUNISTĂ
  • ȘTEFAN BOSOMITU, pentru lucrarea MIRON CONSTANTINESCU. O BIOGRAFIE
  • LIVIU IULIAN ROMAN, pentru lucrarea PRESA DIN MOLDOVA ȘI PROBLEMATICA UNIRII PRINCIPATELOR (1855-1858)
  • VICTOR GABRIEL OSĂCEANU, pentru lucrarea I.G. DUCA, O FLOARE RARĂ ÎN CÂMPUL POLITICII ROMÂNEȘTI

 Premiul „Aurelian Iordănescu”

  • CARINA PURNICHI, pentru lucrarea MIHAI MOȘANDREI. EVOCĂRI PENTRU ETERNITATE
  • ELENA-EMILIA LICA, pentru lucrarea „ANALELE BRĂILEI” – REVISTĂ DE CULTURĂ REGIONALĂ. SERIA VECHE, 1929-1940. STUDIU MONORAFIC
  • COLEGIUL NAȚIONAL „I. L. CARAGIALE”, PLOIEȘTI, pentru REVISTA „CURIERUL LICEULUI”
  • ELENA MANOLACHE, pentru lucrarea MONOGRAFIA COMUNEI TOPORU, JUDEȚUL GIURGIU
  • Dumitru Tomoni, pentru lucrarea SABIN EVUȚIANU. UN DASCĂL ÎN SLUJBA NEAMULUI
  • OVIDIU BOZGAN, FLORENTINA NIȚU, CRISTINA GUDIN, MIRELA ROTARU, ALEXANDRU MURAD MIRONOV, ANDREI FLORIN SORA, IOAN PÂNZARU, MATEI GHEBOIANU,pentru lucrarea  UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI. 1864-2014

De asemenea, a fost acordată  Diploma de Excelenţă doamnei MONICA TAȘCĂ, președinta Comisiei de Cenzori a SȘIR și membră a filialei Brașov a SȘIR, cu ocazia împlinirii a 75 de ani, pentru merite deosebite în promovarea Societății de Științe Istorice din România.

Conferinţa internaţională „Istoria românilor şi criza identităţii naţionale. Memorandum-ul de la Neamţ”

iulie 29th, 2015 | Postat in Recomandările SȘIR

Asociaţia Profesorilor de Istorie Neamţ, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, Asociaţia Profesorilor de Istorie din România, Complexul Muzeal Neamţ şi Asociaţia Învăţătorilor Neamţ, vă invită în perioada 10 – 12 septembrie 2015, la CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ „ISTORIA ROMÂNILOR ŞI CRIZA IDENTITĂŢII NAŢIONALE. MEMORANDUM-UL DE LA NEAMŢ” , organizată la Târgu-Neamţ, sub auspiciile fortificaţiei medievale Cetatea Neamţ, ctitorie a domnitorului Petru I Muşat.

În cadrul conferinţei vor fi tratate următoarele teme de importanţă majoră pentru istorie ca disciplină de studiu:

  1. Identitatea locală, identitatea naţională – de la teorie la paradigmă. Dezbatere pe teme curriculare.
  2. ISTORIA – Oferta educaţională pentru o viaţă. (De la ce vârstă? Cine? Cum? Ce fel de educaţie? Cu ce?)
  3. Formarea profesională a profesorilor de istorie, câştiguri şi pierderi după 1989.
  4. Conştiinţa naţională, respectul faţă de simbolurile naţionale– o datorie, sau o opţiune?
  5. Locul şi rolul românilor în configurarea identităţii europene. Strategia geopolitică în educaţie.

Scopul conferinţei este acela de a sensibiliza şi coagula toți factorii de decizie, la nivel naţional şi internaţional, prin crearea unei conjuncturi favorabile pentru decizii de maximă prioritate, cu privire la educaţia tinerilor prin şi pentru istorie şi identitate naţională. În condiţiile unei crize de identitate care are drept consecinţă negativă lipsa de implicare a tinerilor în viaţa societăţii, a absenţei responsabilizării sociale și a pericolului deznaţionalizării, cauzat de defăimarea statului român, dorim ca acest seminar să reprezintă un îndemn la reponsabilizarea factorilor de decizie la nivel local și național.

Obțineți mai multe informații din documentul de aici