us English
 

Cursurile Școlii de Vară a SȘIR de la Brașov, 20-25 iulie 2015

iulie 31st, 2015 | Postat in Scoala de Vara

logo_scoala_vara_brasov

În perioada 20-25 iulie s-a desfășurat în inima Ardealului, pe pământ șagunist, ediția anuală a Școlii de Vară a SȘIR. Organizat excepțional de Societatea de Stiințe Istorice din România în parteneriat cu Universitatea „Babeș-Bolyai” (Cluj-Napoca), Universitatea „Transilvania” (Brașov) și Colegiul Național „Andrei Șaguna”, evenimentul a avut drept temă centrală Predarea Istoriei în Școlile din România- Trecut, Prezent, Viitor. Școala de Vară a reunit într-un mediu aparte cadre didactice, doctoranzi, masteranzi, studenți, muzeografi și arhiviști care au dezbătut diverse subiecte istorice. Prin tematica prezentă, Școala de Vară și-a propus să faciliteze participanților dobândirea unor competențe profesionale, precum identificarea și analiza problemelor actuale ale predării istoriei în școlile din România sau prezentarea sistematică a argumentelor și opțiunilor pentru redresarea statutului disciplinei istorie în sistemul educației publice și în ansamblul societății. De asemenea, cursurile ținute în cadrul Școlii de Vară sunt recunoscute ca activitate de perfecționare a membrilor S.Ș.I.R.

Sub egida Colegiului Național „Andrei Șaguna” Brașov, programul și-a propus să creeze un spațiu de interacțiune între cei care au ca domeniu de interes istoria. În deschidere s-a realizat o evaluare preliminară a percepțiilor participanților asupra problemelor actuale ale predării istoriei în școală. Astfel, cursurile au debutat, luni, 20 iulie 2015, în Sala de Festivități a Colegiului Național „Andrei Șaguna”, în prezența președintelui S.Ș.I.R., prof. univ. dr. Bogdan Murgescu (Universitatea din București), a prof. dr. Bogdan Teodorescu (secretar general  al S.Ș.I.R.) și a conf. univ. dr. Ovidiu Ghitta (decanul Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș- Bolyai”, Cluj Napoca), a membrilor S.Ș.I.R. prezenți la Școala de Vară, precum și a altor invitați.

Pe parcursul zilei de luni, în cadrul workshopurilor, sesiunile de prezentări și discuții au avut loc în următoarele cadre tematice: Predarea istoriei în școlile din Republica Moldova; Condiția disciplinei istorie în invățământul preuniversitar în România de astăzi; Predarea istoriei în diverse state europene; Identitatea istorică a românilor – dispute istoriografice și Perspectivele predării istoriei în România secolului XXI.

Legătura dintre istorie ca disciplină și formele de comunicare eficientă a cunoștintelor de istorie, actualizate din punct de vedere tehnologic și adaptate specificului de receptare al tinerilor din România secolului XXI, a fost aprofundată în contextul workshopurilor organizate în următoarele două zile în cadrul Școlii de Vară. Astfel, marți și miercuri au fost dezbătute subiecte ca Utilizarea IT în predarea istoriei sau Programele de educație muzeală- o alternativă la învățământul nonformal.

Pe parcursul zilelor de joi și vineri s-au organizat mese rotunde și dezbateri care au avut ca temă principală istoria locală, prezentată ca un element important ce trebuie descoperit si mai ales valorificat. Istoria locală reprezintă componenta esențială a culturii generale, având o adevărată valoare instructiv-educativă, iar în urma vizitelor din județul Brașov și Covasna au avut loc o sesiune de workshopuri care au atins aspecte ca: Istoria locală ca resursă de consolidare a interesului tinerilor pentru istorie, analiză bazată pe studiul cetăților Bran și Râșnov, dar și pe baza siturilor și monumentelor din județele Brașov și Covasna.

Ziua de sâmbătă a adus nou, pe lângă sesiunea de comunicări a doctoranzilor, dezbaterea pe tema: Argumente referitoate la utilitatea socială a predării istoriei în România anilor 2015-2030. Sesiunea de comunicări doctorale s-a centrat pe experiențele practice, fiind expuse subiecte ca Experiențe concret-istorice de predare a istoriei în școlile din România. Pentru mine, ca studentă a Facultății de Istorie, aceste subiecte au reprezentat elemente importante în formarea concepțiilor despre locul și rolul  istoriei în școli. De asemenea, am conștientizat că istoria nu trebuie să își piardă din statut și că trebuie să participe  în continuare la consolidarea valorilor morale, civice și democratice. Avem nevoie de istorie pentru a ne cunoaște trecutul pentru că, un om care nu își cunoaște trecutul înseamnă că nu își cunoaște propria identitate. Istoria cercetează trecutul, aplică idei în prezent, însă oferă soluții pentru viitor.

În cadrul Școlii de Vară organizată de Societatea de Științe Istorice din România, s-au desfășurat diverse vizite de documentare. Participanții au avut ocazia de a se informa asupra istoriei locale vizitând muzee: Prima Școală Românească, Brașov; Muzeul Civilizației Urbane, Brașov; Muzeul Județean de Istorie, Brașov; Cetatea Rupea și Cetatea Râșnovului, Biserica Fortificată din satul Viscri. De asemenea, istoria locală a fost redescoperită prin vizita de documentare realizată în Rupea, la  Liceul Șt. O. Iosif.

Totodată a avut loc evaluarea activității cursurilor și workshopurilor de către participanți, iar toate punctele au fost duse la îndeplinire cu succes de către organizatori. Cea de-a doua parte a zilei de sâmbătă a fost dedicată decernării premiilor Societății de Științe Istorice din România pe anul 2015. Școala de Vară din acest an a oferit membrilor prezenți noi perspective și o viziune mai clară în ceea ce privește locul și mai ales rolul istoriei. Activitățile desfășurate au oferit studenților o viziune nouă în ceea ce privește opțiunile de viitor, iar prin programele prezente în cadrul Școlii de Vară s-a încercat descoperirea unor noi modalități de a cunoaște realitatea istorică.

Adina Lica (Universitatea din București)

Premiile SȘIR, ediția 2015

iulie 29th, 2015 | Postat in Premiile SȘIR

Săptămâna trecută, în cadrul Școlii de Vară a SȘIR de la Brașov, au fost decernate premiile Societății de Științe Istorice din România pentru cele mai bune apariții editoriale ale membrilor și prietenilor SȘIR.

Premiul „A.D. Xenopol”

  • Ștefan Aftodor, pentru lucrarea BOIERIMEA ÎN ȚARA ROMÂNEASCĂ. ASPECTE POLITICE ȘI SOCIAL-ECONOMICE (1601-1654)
  • Lazăr Vlăsceanu, MARIAN-GABRIEL HÂNCEAN, pentru lucrarea MODERNITATEA ROMÂNEASCĂ
  • RUXANDRA MOAȘA NAZARE, GHEORGHE IANCU, pentru lucrarea Valeriu Branişte, DIARIUL MEU DE SEPTIMAN: JURNAL DE LICEAN (1885-1886)
  • Gheorghe Vlad, pentru lucrarea CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, MARTIRUL ȘI SFÂNTUL ROMÂNILOR

 Premiul „Nicolae Iorga”

  • MELINDA MITU, SORIN MITU, pentru lucrarea UNGURII DESPRE ROMÂNI. NAȘTEREA UNEI IMAGINI ETNICE
  • CONSTANTIN VIOREL MIHAI, pentru lucrarea ROMÂNIA ȘI EUROPA. DEZVOLTAREA CAPITALULUI UMAN ÎN PROCESUL DE ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANĂ
  • GHEORGHE NICHIFOR, pentru lucrarea DESPRE „TITOISM” CU APLECARE SPECIALĂ ASUPRA PREZENȚEI SALE ÎN PRESA GORJULUI

 Premiul „Gheorghe Brătianu”

  • MIHAI PÂRVULESCU, IOAN HAȚEGAN, pentru îngrijirea lucrării Valeria Pârvulescu, KARL BROCKY. UN TIMIȘOREAN – PICTOR AL CURȚII REGALE BRITANICE
  • DORU DUMITRESCU, MIHAI MANEA, MIRELA POPESCU, pentru lucrarea MICA ENCICLOPEDIE A MARELUI RĂZBOI (1914-1918)

 Premiul „Constantin C. Giurescu”

  • MATEI GHEBOIANU, pentru lucrarea 1989-1992. PRESA LIBERĂ!? PRESA ÎN ROMÂNIA POST-COMUNISTĂ
  • ȘTEFAN BOSOMITU, pentru lucrarea MIRON CONSTANTINESCU. O BIOGRAFIE
  • LIVIU IULIAN ROMAN, pentru lucrarea PRESA DIN MOLDOVA ȘI PROBLEMATICA UNIRII PRINCIPATELOR (1855-1858)
  • VICTOR GABRIEL OSĂCEANU, pentru lucrarea I.G. DUCA, O FLOARE RARĂ ÎN CÂMPUL POLITICII ROMÂNEȘTI

 Premiul „Aurelian Iordănescu”

  • CARINA PURNICHI, pentru lucrarea MIHAI MOȘANDREI. EVOCĂRI PENTRU ETERNITATE
  • ELENA-EMILIA LICA, pentru lucrarea „ANALELE BRĂILEI” – REVISTĂ DE CULTURĂ REGIONALĂ. SERIA VECHE, 1929-1940. STUDIU MONORAFIC
  • COLEGIUL NAȚIONAL „I. L. CARAGIALE”, PLOIEȘTI, pentru REVISTA „CURIERUL LICEULUI”
  • ELENA MANOLACHE, pentru lucrarea MONOGRAFIA COMUNEI TOPORU, JUDEȚUL GIURGIU
  • Dumitru Tomoni, pentru lucrarea SABIN EVUȚIANU. UN DASCĂL ÎN SLUJBA NEAMULUI
  • OVIDIU BOZGAN, FLORENTINA NIȚU, CRISTINA GUDIN, MIRELA ROTARU, ALEXANDRU MURAD MIRONOV, ANDREI FLORIN SORA, IOAN PÂNZARU, MATEI GHEBOIANU,pentru lucrarea  UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI. 1864-2014

De asemenea, a fost acordată  Diploma de Excelenţă doamnei MONICA TAȘCĂ, președinta Comisiei de Cenzori a SȘIR și membră a filialei Brașov a SȘIR, cu ocazia împlinirii a 75 de ani, pentru merite deosebite în promovarea Societății de Științe Istorice din România.

Conferinţa internaţională „Istoria românilor şi criza identităţii naţionale. Memorandum-ul de la Neamţ”

iulie 29th, 2015 | Postat in Recomandările SȘIR

Asociaţia Profesorilor de Istorie Neamţ, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, Asociaţia Profesorilor de Istorie din România, Complexul Muzeal Neamţ şi Asociaţia Învăţătorilor Neamţ, vă invită în perioada 10 – 12 septembrie 2015, la CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ „ISTORIA ROMÂNILOR ŞI CRIZA IDENTITĂŢII NAŢIONALE. MEMORANDUM-UL DE LA NEAMŢ” , organizată la Târgu-Neamţ, sub auspiciile fortificaţiei medievale Cetatea Neamţ, ctitorie a domnitorului Petru I Muşat.

În cadrul conferinţei vor fi tratate următoarele teme de importanţă majoră pentru istorie ca disciplină de studiu:

  1. Identitatea locală, identitatea naţională – de la teorie la paradigmă. Dezbatere pe teme curriculare.
  2. ISTORIA – Oferta educaţională pentru o viaţă. (De la ce vârstă? Cine? Cum? Ce fel de educaţie? Cu ce?)
  3. Formarea profesională a profesorilor de istorie, câştiguri şi pierderi după 1989.
  4. Conştiinţa naţională, respectul faţă de simbolurile naţionale– o datorie, sau o opţiune?
  5. Locul şi rolul românilor în configurarea identităţii europene. Strategia geopolitică în educaţie.

Scopul conferinţei este acela de a sensibiliza şi coagula toți factorii de decizie, la nivel naţional şi internaţional, prin crearea unei conjuncturi favorabile pentru decizii de maximă prioritate, cu privire la educaţia tinerilor prin şi pentru istorie şi identitate naţională. În condiţiile unei crize de identitate care are drept consecinţă negativă lipsa de implicare a tinerilor în viaţa societăţii, a absenţei responsabilizării sociale și a pericolului deznaţionalizării, cauzat de defăimarea statului român, dorim ca acest seminar să reprezintă un îndemn la reponsabilizarea factorilor de decizie la nivel local și național.

Obțineți mai multe informații din documentul de aici