us English
 

Cursurile Școlii de Vară a SȘIR de la Galați, 28 iulie – 2 august 2014

iulie 29th, 2014 | Postat in Scoala de Vara

O cronică de Andrei Popete-Pătrașcu

Orașul Galați găzduiește în aceste zile Școala de Vară a Societății de Științe Istorice din România, cu tema „Primul Război Mondial. Experiențe istorice și lecții pentru azi”, sub egida S.Ș.I.R., a Universității „Dunărea de Jos” Galați, Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie, în parteneriat cu School of Global and Internațional Studies, Indiana University, S.U.A., Friedrich-Eebert-Stiftung, Office Romania, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galați și Muzeul Brăilei.

Prima_zi_foto_Scoala_vara_Galati_SSIR

Sunt prezenți la aceste cursuri, recunoscute ca activitate de perfecționare a membrilor S.Ș.I.R., peste 40 de istorici din întreaga țară și 20 din Galați și Brăila (cadre didactice, doctoranzi, masteranzi, muzeografi, arhiviști ș.a.).

Școala de Vară „Primul Război Mondial. Experiențe istorice și lecții pentru azi” își propune să ofere celor prezenți prilejul unei reflecții structurate asupra semnificației acestui eveniment istoric major, de impact asupra viziunii generale despre lume și societate.

Cursurile au debutat, luni, 28 iulie 2014, în Sala de festivități a Universității „Dunărea de Jos” Galați – Aula Magna, în prezența președintelui S.Ș.I.R., prof. univ. dr. Bogdan Murgescu (Universitatea din București), a prof. dr. Bogdan Teodorescu (secretar general S.Ș.I.R.), a conf. univ. dr. Constantin Ardeleanu (prodecan Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie, Universitatea „Dunărea de Jos” Galați) și a prof. univ. dr. Maria Bucur-Deckard (School of Global and Internațional Studies, Indiana University, S.U.A.), a membrilor S.Ș.I.R. prezenți la Școala de Vară, precum și a altor invitați.

Conferința inaugurală a fost susținută de doamna prof. univ. dr. Maria Bucur-Deckard (Indiana University), cu tema „Comemorarea Primului Război Mondial – evoluții, accente, omisiuni”, fiind urmată de două prelegeri in plen, susținute de prof. univ. dr. Toader Nicoară de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj Napoca (Marele Război, în istoriografie: de la istoria politico-diplomatică la noua istorie culturală) și prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, președintele S.Ș.I.R. (Bilanțul războiului – costuri directe și indirecte).

În după-amiaza aceleeași zile, cursanții Școlii de Vară S.Ș.I.R. au vizitat Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” – Casa „Cuza Vodă” din Galați și au luat parte la Workshop-ul „Galați și Brăila – orașe cu tradiție multiculturală. Valori ale istoriei locale în educația pentru democrație”. Au susținut prelegeri privind rolul orașului galați în timpul Primului Război Mondial: drd. Maria Magdalena Tuluș (Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați) și prof. Florin Cernat (Școala Gimnazială „Mihai Viteazul”, Galați).

Ziua a 2-a

Cea de-a doua zi a cursurilor Școlii de Vară s-a desfășurat la Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, una dintre unitățile școlare de prestigiu din municipiul Galați.  Au susținut prelegeri despre atitudinile și opțiunile politice în procesul decizional legat de participarea la război: drd. Cosmin Ioniță (Universitatea din București) cu tema „Declanșarea Primului Război Mondial din perspectiva istoriei relațiilor internaționale”, prof. univ. dr. Ovidiu Bozgan (Universitatea din București), cu tema „Poziția papalității față de război” și dr. Mihai Teodor Nicoară (Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca), cu tema „Memorialistica războiului. Experiența războiului în memoriile lui Sextil Pușcariu”. De asemenea, cei prezenți au luat parte și la dezbateri privind aspectele de viață cotidiană în timpul Primului Război Mondial. S-au audiat prelegeri susținute de lect. univ. dr. Constantin Stan de la Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați, dr. Dana Maria Rus și dr. Gheorghe Negustor de la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. După-amiază aceleași zile a prilejuit membrilor Societatea de Științe Istorice din România participarea la o dezbatere pe grupe de lucru și în plen cu tema „Primul Război Mondial în literatură” (coord. prof. dr. Bogdan Murgescu și dr. Andrei Florin Sora).

Ziua a 3-a

În cea de-a treia zi a cursurilor, participanții la Școala de Vară a S.Ș.I.R. au vizitat centrul orașului Brăila și o serie de obiective, istorice, culturale și turistice precum Centrul Cultural „Nicăpetre”, Casele Memoriale „Petre Ștefănescu Goangă” și „Panait Istrati”, Biserica Grecească și Muzeul de Istorie a Brăilei, cu relevarea rolului orașului în istoria Primului Război Mondial. Au susținut comunicări prof. Antonel Urse – „Viața cotidiană în Brăila în timpul ocupației germane”, prof. dr. Ștefan Aftodor – „Brăila în presa de ocupație germană” și prof. Claudiu Sechelarie – „Un monument austro-ungar din timpul Primului Război Mondial la Scorțaru Nou”.

Ziua a 4-a

Următoarea zi a cursurilor Școlii de Vară organizată de Societatea de Științe Istorice din România a fost dedicată unor noi vizite de documentare, la Cetatea Enisala și în municipiul Tulcea, acolo unde istoricii prezenți la activitate au vizitat Casa „Avramide”, Faleza Dunării, Muzeul de Istorie, precum și Monumentul închinat Războiului de Independență.

sdv_ssir_poza_enisala

Ziua a 5-a

Cu tema „Eroism, responsabilitate și reflectare istorică”, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați a găzduit, vineri, 1 august 2014, noi prelegeri în plen, susținând comunicări: dr. Bogdan Popa (Institutul „Nicolae Iorga” din București) – „Uitare și tăcere în memorializarea Primului Război Mondial. Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru Întregirea României: 1916-1919” și prof. dr. Sorin Langu (Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, Galați). A urmat seminarul „Aspecte de viață cotidiană în timpul Primului Război Mondial”: prof. dr. Paul Dominte, „Viața cotidiană în România ocupată (1916-1918) ”, drd. Cristian-Tudor Șerban, „Viața cotidiană într-un oraș din preajma frontului: Focșani (1917-1918) ” și prof. univ. dr. Sorin Damean „Viața cotidiană în teritoriile rămase sub administrație românească (1917-1918)”. În după-amiaza aceleiași zile, participanții la cursurile Școlii de Vară au vizionat reprezentări cinematografice ale Primului Război Mondial, în cadrul unui workshop intitulat „Fațete ale eroismului și umanității”, seara încheindu-se cu o croazieră pe Dunăre.

Ziua a 6-a

În ultima zi a Școlii de Vară, a fost organizat un nou workshop cu tema „Destine individuale din comunitatea mea în timpul Primului Război Mondial”, coordonat de prof. dr. Iulia Bulacu de la Liceul Teoretic „George Călinescu” din Constanța, a avut loc evaluarea activității cursurilor de către participanți și decernarea premiilor Societății de Științe Istorice din România pe anul 2013.

Oltea Rășcanu-Gramaticu – Bârladul și gloria militară

iulie 26th, 2014 | Postat in Recomandările SȘIR

Oltea Rășcanu-Gramaticu, Bârladul și gloria militară, Iași, Pim, 2013.

Sub acest titlu găsim un volum de peste 600 de pagini, în care Bârladul este evaluat și din perspectiva contribuțiilor sale militare. O cercetare laborioasă, care a purtat-o pe autoare ani de zile în arhivele centrale și județene și cu precădere în cele militare, însoțind descoperirile sale de o bibliografie întinsă, are drept rezultat o imagine aproape completă a participării locuitorilor acestei vechi așezări moldave la toate marile evenimente ostășești ale ultimului secol și jumătate. Un dicționar de personalități, un inventar al activităților culturale ale armatei bârlădene, precum și o listă de eroi, în care se cuprind și veteranii înregistrați în 1984, întregesc lucrarea.

Doamna Oltea Rășcanu-Gramaticu, care semnează astfel a 15-a carte, ne îndreptățește să credem că este la îndemâna fiecăruia dintre noi să procedăm asemenea, valorificând din multiple perspective istoria locului în care ne-am născut sau trăim. Domnia sa ne-a dat deja o monografie a Bârladului, care se anunță că va apărea într-o a treia ediție, un dicționar de personalități și două istorii ale instituțiilor locale (filiala SȘIR din localitate – pe care o conduce de multă vreme – și, acum, alta militară), fără a fi excluse în viitor și alte contribuții asemănătoare.

Victor Gabriel Osăceanu – I.G. Duca, o floare rară în câmpul politicii românești

iulie 26th, 2014 | Postat in Recomandările SȘIR
coperta_osaceanu_i_g_duca Victor Gabriel Osăceanu

I.G. Duca, o floare rară în câmpul politicii românești

Alexandria, Tipo Alex, 2014.

Anul acesta în decembrie se vor împlini 135 de ani de la nașterea marelui om politic liberal, o bună ocazie spre a ne aminti de viața și opera sa, evidențiată nu doar pentru că a fost o victimă notorie a extremismului legionar.

Motivele pentru care Duca este celebrat „o floare rară pe câmpul politicii” și un prilej de reflecție pentru toți cei care l-au urmat sunt numeroase și permanent subliniate de autor. Cumpătarea, modestia, respectul pentru banul public, inapetența pentru folosirea funcțiilor dobândite spre a se îmbogăți se asociază credinței adânci în misiunea sa și în spiritul de sacrificiu cărora le-a dedicat viața. Urmărim astfel în cele 200 de pagini ale cărții pe ideologul liberal, gânditor de anvergură format în primii ani ai secolului trecut la Sorbona, pe militantul politic, parlamentar, ministru și pentru o scrută perioadă – prim-ministru, în fine, pe jurnalistul, scriitorul și memorialistul anilor Primului Război Mondial.

După studii de istorie diplomatică și după un eseu despre natura comunismului (Comunismul între utopie și realitate), domnul profesor Osăceanu ne oferă acum o monografie consacrată unui om politic pe nedrept mai puțin cunoscut, întregind alături de colegii săi, Gh. Vlad și F. Iordăchiță, triada autorilor de istorie afirmați în ultimii ani într-un mic oraș teleormănean, la Roșiorii de Vede.

Teodor Frunzetti (coord.) – Mareșali ai României

iulie 26th, 2014 | Postat in Recomandările SȘIR
coperta_Frunzetti_Maresali_ai_Romaniei Teodor Frunzetti (coord.)

Mareșali ai României

București, RAO, 2013.

Volumul prezintă pentru prima oară lista completă a mareșalilor României, șapte figuri, între care 4 regi și 3 militari de carieră, cercetându-le atât viața, cât și opera. Introducerea este consacrată importanței demnității de mareșal în general, și în special în România, cuprinsul fiind destinat celor ce au deținut această funcție, cel dintâi fiind chiar regele Carol I, care neavând grade în armata română a obținut acest titlu în armata imperială germană în 1909, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani, și în armata rusă, în 1912, când s-au împlinit 35 de ani de la victoria de la Plevna. Urmează, în ordine cronologică: regele Ferdinand (1 decembrie 1918), regele Carol al II-lea și generalii Alexandru Averescu și Constantin Prezan (cu prilejul manevrelor militare de la Sighișoara din 1930), regele Mihai I (la 10 mai 1941) și generalul Ion Antonescu (după campania din Basarabia, la 20 august 1941). Cu prilejul unei vizite în România în toamna 1933, pentru a ilustra bunele relații reciproce, dar și legăturile de rudenie apropiate, regele Alexandru al Iugoslaviei a primit și el rangul de mareșal al României.

Autorii, reputați istorici militari, între care și Florian Tucă – membru al filialei SȘIR  Câmpulung-Mușcel -, ne oferă un subiect mai puțin cercetat, dar care dovedește importanța deosebită a armatei române la constituirea și consolidarea statului național.

Florin Iordăchiță – A fost mareșalul Ion Antonescu manipulat de Hitler?

iulie 23rd, 2014 | Postat in Uncategorized
coperta_florin_iordachita_antonescu_manipulat_hitler_ssir Florin Iordăchiță

A fost mareșalul Ion Antonescu manipulat de Hitler?

Alexandria, Editura Tipo Alex, 2013.

Dincolo de acest titlu care pune o întrebare în fond retorică, am găsit o carte remarcabilă care se străduiește să așeze o personalitate foarte controversată în lumina adevărului, urmărind ceea ce este esențial, dincolo de patriotismul și integritatea mareșalului, ambele incontestabile: modul de gândire, viziunea și aspirațiile celui ce a condus singur România vreme de patru ani într-una dintre cele mai complexe desfășurări de forțe politice și militare din întreaga istorie. Ori analiza autorului, pe cât de corectă, pe atât de necruțătoare, este că, fascinat până în ultimul ceas de Hitler, încrezător în toate promisiunile și lingușelile sale, Ion Antonescu a implicat România complet nepregătită într-un război de o mare dificultate și complexitate, cu o armată care își perpetua deficiențele de la Carol I la Carol al II-lea, toate acestea mult sporite și de lipsa unei adevărat coeziuni sufletești între elite și poporul de țărani care-i îngroșa rândurile.

Capitolele lucrării urmăresc detaliat deciziile lui Antonescu, de la intrarea în război în vara lui 1941 până la 23 august 1944. Dacă aderarea la Axă și implicarea țării în războiul anti-sovietic i se par autorului cărții absolut inevitabile, tot ce a urmat implică o mare responsabilitate, care apasă greu la judecata de pe urmă a mareșalului. Misiunea României, ni se spune, era să anihileze bazele sovietice din Transnistria și de la Odessa, după care participarea la război s-ar fi putut face cu un mic corp expediționar, evitându-se uriașele pierderi omenești. Lipsit de perspectivă și incapabil să înțeleagă toate eventualitățile, Ion Antonescu este condamnat implacabil – a fost un criminal de război.

Colegul nostru de la Roșiori – Teleorman, unde profesează la Colegiul Național „Anghel Saligny” este la 40 de ani doctor în istorie, bursier la Ierusalim și la o universitate japoneză și iată, acum, autorul unei cărți tulburătoare, care și-ar merita cu prisosință un tiraj generos și cât mai mulți cititori.

Marusia Cârstea – Proiecte româno-britanice pentru construirea unei baze navale

iulie 23rd, 2014 | Postat in Recomandările SȘIR
marusia_carstea_proiecte_romano-britanice_coperta_ssir Marusia Cârstea

Proiecte româno-britanice pentru construirea unei baze navale la Marea Neagră. Documente, 1929-1939

Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2013, 220 p.

 ISBN 978-606-537-191-0

Culegerea de documente acum adunate și prezentate este de două ori demnă de interes. Mai întâi pentru că sunt astfel subliniate eforturile României interbelice de a defini un program strategic coerent în contextul căruia apărarea frontierelor mult extinse după Marea Unire solicita modernizarea organismului militar propriu. Cum nu puteau duce la îndeplinire singuri cele propuse, guvernanții și-au îndreptat privirile spre aliații noștri din vestul Europei, proiectele de consolidare a securității în zona maritimă adresându-se cu deosebire Marii Britanii, considerată încă cea mai mare putere navală a lumii.

Din păcate, aceste aspirații s-au dovedit în cele din urmă iluzorii. Zece ani i-au trebuit Angliei ca să înțeleagă importanța strategică a României (1920-1930) și când în fine s-a întâmplat, Europa și lumea se aflau în primă criză economică și rivalitățile anglo-franceze erau la ordinea zilei. Ce s-a putut face a fost să se formuleze proiectul construirii unei baze navale cu scopul de a bloca o eventuală invazie pe teritoriul nostru și pentru a oferi siguranță marinei de comerț. Inițial stabilită la lacul Tașaul, eventual și cu un canal Constanța-Cernavodă, ulterior la lacul Tăbăcăriei, lucrarea a început în 1938, pentru a se întrerupe definitiv în anii războiului. Eșecul avea în egală măsură cauze românești, dar și internaționale, Franța, Uniunea Sovietică și Turcia fiind departe de a agrea o prezență britanică la Marea Neagră. Distins universitar craiovean, doamna Marusia Cârstea adaugă cercetărilor mai vechi de istorie a relațiilor româno-britanice un subiect incitant, care ne ajută să înțelegem mai bine situația României în anii ’40 ai secolului trecut.

Ștefan Grigorescu – Mănăstirea „Sfinții Voievozi”, Slobozia

iulie 23rd, 2014 | Postat in Recomandările SȘIR
coperta_manastirea_sfintii_voievozi_monografie-album-slobozia_grigorescu Ștefan Grigorescu

Mănăstirea „Sfinții Voievozi”, Slobozia

Slobozia, Editura Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, 2013, 160 p.

 

Vechea ctitorie a lui Matei Basarab, „un rug aprins în inima Bărăganului”, dar și o excepțională fortificație la granițele dunărene ale Țării Românești, beneficiază acum de un splendid album de artă, din care nu lipsește nimic esențial. Minunate imagini surprind edificiul la dimensiunile sale prezente sau după reproduceri de epocă din secolele anterioare, tabloul votiv și frescele, icoanele și obiectele de podoabă, tipăriturile vechi din colecția mănăstirii, precum și câteva aspecte din viața locașului în anii din urmă.

Textul prezintă sintetic așezarea și istoria de patru ori seculară a mănăstirii, ansamblul arhitectural (biserica, clopotnița, incinta stăreției și chiliile) și slujbele, sărbătorile și ascultările acolo organizate.

Autorul, colegul nostru Ștefan Grigorescu, doctor în istorie, profesor la Urziceni și președinte al filialei SȘIR, a răspuns astfel unei solicitări a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, pentru care era recomandat de seria lucrărilor sale anterioare, între care Inscripții din județul Ialomița a apărut sub același înalt patronaj în 2009.

Gheorghe Nichifor – Despre „titoism”, în presa Gorjului

iulie 18th, 2014 | Postat in Recomandările SȘIR
coperta_gheorghe_nichifor_gorj_titoism_ssir Gheorghe Nichifor

Despre „titoism” cu aplecare specială asupra prezenței sale în presa Gorjului

Iași, Editura Pim, 2014.

 

Autorul acestui volum își propune să descopere în presa gorjeană a anilor 1950 consecințele unui veritabil cutremur politic: excluderea din mișcarea comunistă a partidului liderului iugoslav I.B. Tito. În condițiile în care autoritatea Kremlinului era necontestată, această decizie a provocat o firească undă de șoc, ale cărei reverberații s-au transmis ani de zile în propaganda țărilor comuniste „frățești” din Europa, presa de partid întrutotul supusă decidenților politici, preluând și hiperbolizând toate impulsurile primite. De la marile cotidiene la ziarele locale – și publicațiile gorjene nu au făcut excepție – nici o incriminare a lui Tito nu a fost de prisos. De la imaginea „cozii de topor” din lama căruia se scurge sânge și până la „sluga imperialismului american” și a călăului poporului său, într-o „țară în care copiii nu râd”, nefiind decât un singur pas. (more…)

Gheorghe Vlad – Constantin Brâncoveanu

iulie 18th, 2014 | Postat in Recomandările SȘIR

Gheorghe Vlad, Constantin Brâncoveanu, martirul și sfântul românilor, Alexandria, Cartea Ortodoxă, 2014.

Tricentenarul morții martirice a lui Constantin Brâncoveanu este un bun prilej pentru omagierea sa, inclusiv prin studii monografice, precum cel al cărui titlu se găsește mai sus. Reconstituirea în aproape trei sute de pagini a vieții și mai cu seamă a operei marelui voievod nu a neglijat nici unul dintre capitolele esențiale, de la copilărie și tinerețe, la alegerea sa ca domn, iar pentru cei aproape 26 de ani cât s-a aflat pe tronul Țării Românești a trecut în revistă mai cu seamă problemele numeroase ale începutului de secolul XVIII și marile dificultăți cu a căror rezolvarea a încercat să facă față crizei politice și morale din ultimii săi ani. Viața economică și socială, fiscalitatea, proprietățile, patronajul artistic și cultural și nu în ultimul rând diplomația și politica externă ocupă un loc consistent în arhitectura lucrării. Patronat de Episcopia Alexandriei și Teleormanului, volumul insistă asupra sfârșitului lui Brâncoveanu și firesc, subliniază martiriul său ca mărturie a dragostei pentru Hristos, precedând textul care tot în partea sa introductivă mai cuprinde o rugăciune pentru cei uciși la Istanbul la 15 august 1714 și câteva poezii folclorice în același subiect.

Profesorul Gheorghe Vlad, care a început din 2008 o serie de lucrări consacrate familiei regale, ne surprinde acum cu această carte despre Brâncoveanu, în care regăsim aceleași calități anterior dovedite: talent narativ, cultul detaliului fără a scăpa din vedere imaginea ansamblului, oferindu-ne totodată și o vibrație personală care asociază rigoarea informației cu admirația și emoția.

[Filiala Caraș-Severin] Revista „Cronos”, nr. 11 și 12, 2013

iulie 18th, 2014 | Postat in Reviste ale filialelor

„Cronos”, revista SȘIR – filiala Caraș-Severin, anul VI, nr. 11 și 12, ianuarie și iulie 2013.

Cu două apariții anuale regulate, începând din 2008, revista cărășeană „Cronos” propune în circa 50 de pagini format mare un sumar reprezentativ pentru preocupările de cercetare ale colegilor din această parte a țării, fără excepție autori ai tuturor articolelor. Am remarca, pentru că cele două numere ne-o confirmă, principalele direcții tematice ale publicației: istoria Banatului, cu articole despre vilaietul Timișoarei între 1552-1716 și „chinezii” bănățeni, tradiții pedagogice în Banat și elite și structuri sociale în Banatul montan; dar și istoria relațiilor internaționale ale României moderne, precum generația Unirii și propaganda proromânească în Franța la 1918. Două studii de istorie universală – relațiile Israelului cu palestinienii, și Marea Britanie și extinderea Uniunii Europene – li se alătură. Găsim de asemenea în paginile revistei un grupaj de recenzii și, surpriză, o prezentare a echipei județene de elevi care a participat la Olimpiada de istorie de la Sibiu, precum și o relatare despre Școala de Vară a SȘIR de la Cluj-Napoca, ambele în 2013. Tipărită cu sprijinul Colegiului Național „Mircea Eliade” din Reșița, al cărui director este și președintele filialei SȘIR – Caraș Severin, publicația ajunsă în șase ani la 12 numere se remarcă atât prin continuitate, cât și printr-o atentă investigare a istoriei locale pentru care a convocat profesori cercetători din toate generațiile.